home»BARBATI tabu» O hartă pestriță a lumii: homofobia pe mapamond

O hartă pestriță a lumii: homofobia pe mapamond

16 Feb 2009 de Octavian Logigan

Rating:

Voturi: 25

FOTO: wikimedia.org

O privire de ansamblu ne arată o organizare coerentă a legalității homosexualității pe glob: în Europa, Americile și mare parte din Asia homosexualitatea este legală, în nordul și sudul Africii și sudul Asiei ilegală, iar vestul Asiei și centrul Africii homosexualitatea nu este nici măcar menționată în cadru legal.

Dovadă că aceste presupuneri nu sunt de mare folos pentru cei care își trăiesc homosexualitatea în multe părți ale lumii sunt exemplele de mai jos. La polul superior al acceptării și legalității se află majoritatea țărilor europene și americane. Pe lângă exemple deja clasice de paradis terestru gay, cum sunt Suedia, Spania, Belgia sau Canada, se adaugă și exemplul insolit al Israelului (unde climatul religios nu a putut opri pașii făcuți până la discuția actuală despre recunoașterea parteneriatelor gay) sau al Thailandei, unde nu a existat niciodată vreo lege care să incrimineze homosexualitatea.

Mult mai multe sunt țările care, în ciuda unui temei legal care a bifat agenda legalității gay, au încă multe de învățat din punctul de vedere al acceptării sociale și al"'sedării" homofobiei.

Este vorba de țările în care doi bărbați nu se pot ține de mână pe stradă și în care virulența atacurilor homofobe este încă la ordinea zilei.

Ultimele valuri UE, inclusiv România, fac parte din această categorie, dar și țări precum Ecuadorul (în care opinia generală încă menține ecuația homosexualitate = perversitate, dar care are totuși legi împotriva discriminării homosexualilor în armată), sau Serbia, unde două articole de lege anti-homofobe nu sunt suficiente pentru a domoli atacurile directe sau discriminarea la locul de muncă. Există în același timp țări în care oficial homosexualitatea nu există.

În China, paradele nu sunt permise, evoluția unei scene gay este îngreunată, cu toate că homosexualitatea nu este menționată în lege. Vietnamul și Indonezia, dar și Armenia și alte țări din fosta URSS împărtășesc această viziune. Iar în țări ca Malaezia, nu a fost nevoie de o lege de incriminare: oprobriul religios e suficient pentru a face dificilă viața persoanelor gay.

Numărul de țări în care homosexualitatea e practic imposibil de trăit e din ce în ce mai redus, dar nu inexistent. În Iordania, omorârea unui homosexual intră la capitolul 'crimă de onoare', iar Iranul, Egiptul, Cambodgia și Kenya sunt deseori menționate pentru acte de șantaj și extorcare. Cu toate că vorbim de cazuri izolate, mecanismele discriminării merg de la infiltrarea poliției în chatroomurile gay din Egipt și până la alianțe anti-turiști gay între poliție și prostituați în Cambodgia. În general, toate țările din primele categorii și-au pus sau își pun problema dreptului la căsătorie și adopție, dreptului succesoral sau educației anti-homofobe, fapt urmat mai devreme sau mai târziu și de țările din celelalte categorii, chiar dacă pentru moment refuzul se manifestă prin deprioritizarea agendei gay sau reacții ostile.