home»STORY»DOSAR» Mica Ecologie - Puţini am fost, mulţi am rămas

Mica Ecologie - Puţini am fost, mulţi am rămas

06 Aprilie 2009

Rating:

Voturi: 1

Gazda: Dragoş Bucurenci

Bancul era aşa: în timpul vizitei lui Nixon la Bucureşti, Ceauşescu se laudă că metroul bucureştean vine la cel mult 2-3 minute. Ajunşi în staţie, metroul întârzie. Trec cinci minute, trec zece, trece un sfert de oră, metroul nu vine şi Ceauşescu explodează: „Ce să zic, parcă voi nu i-aţi linşat pe negri!” Adevărul istoric e că Nixon a vizitat Bucureştiul cu zece ani înainte ca metroul să fie construit, dar bancul are haz pentru că spune ceva despre noi şi felul nostru de a argumenta.

Ne place să fim Gică-contra. Confruntaţi cu o idee nouă, cei mai mulţi reacţionăm prompt: „n-o să meargă.” Apoi depunem un efort considerabil ca să demonstrăm de ce; în niciun caz ca să descoperim cum ar putea să meargă. Când, în ciuda criticilor, ideea se dovedeşte viabilă, declarăm recurs în anulare: „Poate să meargă, dar nu merge cum trebuie!”. În slujba acestui „cum trebuie” suntem în stare să angajăm retorica bancului cu pricina, pe cât de ingenioasă, pe atât de irelevantă: o fi capitalismul american mai eficient decât socialismul de Dâmboviţa, dar să nu uităm cine-i linşa pe negri.

Ceva similar s-a întâmplat cu ecologia în România. Organizaţiile de protecţia mediului şi oamenii pasionaţi de natură există şi activează de mai bine de un deceniu. Programul Dunăre-Carpaţi al WWF, Societatea Ornitologică Română, Terra Mileniul III, Mare Nostrum n-au apărut de ieri, de azi. Dar abia în ultimii ani, câteva organizaţii au transformat ecologia în subiect de presă, au implicat vedete, au făcut spectacol şi au vorbit pe înţelesul jurnaliştilor. Într-un cuvânt, au tabloidizat ecologia. Nu mă feresc de cuvânt, pentru că exact despre asta a fost vorba.

Într-o ţară în care puţini mai citesc cărţi, nu poţi spera să faci educaţia maselor în librării şi biblioteci. Dar ca în orice proces de tabloidizare, au existat excese. Unele vedete au îmbrăcat haina grijii pentru mediu doar atât cât a stat aprins beculeţul camerei, unele gesturi au fost prea teatrale, unele mesaje aproape denaturate prin simplificare. Nu fac apologia acestor excese, dar nici n-am să-mi pierd vremea arătându-le cu degetul. În ciuda acestor neajunsuri, campania care şi-a propus să facă din ecologie o preocupare naţională şi-a atins ţinta: astăzi, doar 8 la sută dintre români se declară „eco-indiferenţi”, conform ultimului Barometru publicat de Terra Mileniul III.

Las acum deoparte campania publică şi mă întorc la cei pe care îi consider ecologiştii adevăraţi, cei pe care media nu i-a băgat niciodată cu adevărat în seamă. În toată această vreme, organizaţiile de mediu au dezvoltat proiecte de conservare, de monitorizare sau de reconstrucţie ecologică, voluntarii au plantat sute ...

Continuare in revista TABU

Cuvinte cheie: dragos bucurenci, dosar, ecologie