Supergirl
Aşezată pe un taburet, Ludmila soarbe cu buze roz pal gloss norul de lapte dintr o cană de capuccino neîndulcit. Poartă blugi, o maletă neagră şi un bolerou de lână tot negru. O singură şuviţă şaten închis, scăpată de după urechea dreaptă, lasă să se vadă cât de creţ îi e părul prins la spate.
“Ştii cum e starea aia când eşti în pat… nici veghe, dar nici somn”, spune suav plângăreţ.
E mijloc de februarie şi abia s a întors de la târgul de pret à porter de la Paris, unde şi a expus colecţia de toamnă iarnă ’09, Dear Marcella. Feedback ul a fost pozitiv, dar ea nu l vede transformat în prea multe comenzi din cauza crizei, care a insuflat industriei modei o stare de aşteptare precaută. E o perioadă nefericită pentru un designer începător ca să rişte, dar Ludmila nu poate trăi doar din vânzarea colecţiilor. După doi ani de activitate, a sosit timpul să şi deschidă un atelier unde să facă şi croitorie de comandă, măcar cât să i acopere chiria locului, una două maşini de cusut şi salariul unei angajate.
În primăvara lui 2007, Ludmila a terminat cu zece un master în design la Istituto Marangoni din Milano. După ce a refuzat un post de designer la Costume National, s a întors în Bucureşti să şi îndeplinească un vis – crearea propriului brand. La sfârşitul lui iunie, colecţia MYGA’S, cu 12 piese inspirate de rochia tradiţională coreeană Hanbock, era gata. În septembrie a dus o la un târg la Milano, unde a luat şi prima comandă – cinci rochii.
Când a trebuit să denumească brandul, Iulian i a zis: dă i numele tău. Ludmila nu prea vroia. Parcă era prea lung. Nici nu suna a nume de designer, plus că toată lumea crede că o cheamă “Corlăţeanu”, când ea e “Corlăteanu”, iar afară avea să fie şi mai rău stâlcit. Pe urmă şi a amintit: ideea şi designul contează. O să înveţe lumea şi numele, cât de drăcos o fi. A scris “Ludmila Corlăteanu” într un dreptunghi cu contur întrerupt, ca să arate ca o cusătură, şi basta.
Până acum a creat patru colecţii mici, de maximum 25 de piese, pentru că altfel i ar fi greu să controleze procesul de producţie. Îşi face singură tiparele şi a găsit o croitoreasă care lucrează ca la carte. A participat o dată la Fashion Week, are haine în trei magazine mici din Bucureşti, primeşte comenzi pe blog şi a avut o expoziţie cu vânzare la Grandma’s Backyard (un târg vintage alunecat în second hand la preţ crescut), unde, dacă l întrebi pe Iulian, Ludmila nu avea ce căuta, pentru că nu se potrivea defel nişei spre care ţinteşte: cea de designer mic, cu preţuri între 100 şi maximum 400 de euro. Mai ...
Pentru a comenta acest articol te rugam sa te loghezi ca membru tabu.ro sau, in cazul in care nu ti-ai creat deja un cont, te poti inregistra AICI.
NEWSLETTER
STIRI
Helena Christensen este iniţiatoarea unui record inedit pe care îl va breveta poporul danez. Este vorba despre cel mai lung catwalk...
mai multDaniel Radcliffe, Harry Potter pentru cunoscători, s-a distrat aşa cum a putut el mai bine de ziua lui, în clubul Chairs...
mai multJessica Biel se teme de sărăcie şi trăieşte în continuu sub teroarea gândului că banii i se vor termina. Asta din...
mai multLeonardo DiCaprio nu mai vrea să joace în filmul despre vikingi regizat de Mel Gibson. Anunţul a venit de la un...
mai multTrecutul zbuciumat al Angelinei Jolie iese încă o dată la iveală. Ultimul număr al Star Magazine publică o serie de fotografii...
mai mult

















