Story: Inima nouă a lui Vlad
Puştiul de 17 ani ajunsese într-o stare atât de precară din cauza cordului defect încât doctorii nu-i dădeau mai mult de câteva zile. Apoi, a sosit inima nouă.
De Cristian Lupşa şi Gabriela Piţurlea
Notă: Citiţi AICI povestea transplantului lui Florin Făgeţan, prietenul pe care Vlad şi l-a făcut în spital.
Vlad Nedelea a aşteptat şase luni să i se schimbe inima defectă.
Una nouă a venit abia azi, vineri, 26 iunie, din pieptul unui puşti de aceeaşi vârstă – 17 ani –, mort într-un accident de motoscuter. E patru după-amiaza şi Vlad e de mai bine de cinci ore în sala de operaţii a Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş. Are cutia toracică desfăcută şi e înconjurat de o echipă de doctori care mişună printre aparate, aşteptând bătăile noii inimi.
Pe holul din faţa blocului operator, încremeniţi unul într-altul, stau mama Niculina Ana şi fratele mai mare, Bogdan. Tatăl e la cantina spitalului, pentru că nu poate suporta tensiunea. Familia Nedelea e din Mangalia, dar de când l-au internat pe Vlad în februarie, stau mai mult la Târgu-Mureş.
Mama abia dacă a părăsit spitalul în ultimele săptămâni.
Vlad a stat imobilizat la pat de la începutul primăverii. În piept avea montat un defibrilator care să-i „trezească“ la nevoie inima slăbită, iar pe artera femurală a piciorului drept avea inserat un balon de contrapulsaţie menit să suplinească funcţia de pompă a cordului. Fusese diagnosticat cu cardiomiopatie dilatativă: inima se umflase şi ajunsese un muşchi ineficient, incapabil să distribuie sângele prin corp. Medicamentos nu se mai putea face nimic; singura soluţie era transplantul.
Starea lui Vlad era atât de gravă încât era ţinut în terapie intensivă, unde se recuperează pacienţii proaspăt operaţi. De la începutul lui iunie nu mânca decât lichide. Slăbise. În ultimele zile vomase chiar şi lichidele. Începuse să-şi piardă încrederea în sine, în alţii, în Dumnezeu. Aseară Vlad a auzit nişte discuţii între asistente şi a înţeles că s-a găsit o inimă. Dimineaţă şi-a sunat mama să-i spună că i se va face transplant. Din pat, în drum spre sală, le-a şoptit infirmierelor: „Abia aştept să ajung în sala de operaţie. Nu mă mai doare nimic”.
Operaţia e pe sfârşite, iar holul e înţesat de jurnaliştii locali care au urmărit povestea de la început şi l-au făcut pe Vlad o mică vedetă locală. Du-te vino-ul de asistente şi medici din blocul operator e însoţit de zvonuri: sunt dificultăţi în sală. Lumea începe să se agite. Mama se lipeşte de perete şi se prelinge de-a lungul lui într-o explozie de lacrimi, de parcă ar vrea să înece în ele ultimii doi ani.
În sală, Horaţiu Suciu, chirurgul care conduce echipa, e tensionat. Era gata să-l închidă, cu noua inimă cusută în locul celei defecte, când Vlad a făcut un stop. Aceste incidente fac parte din rutina unui chirurg cardiac, mai ales la transplant, când corpul e pornit să respingă orice celulă străină. Soluţia e mecanică: pacientul e reperfuzat, trecut pe aparate şi i se masează cordul. Cu Vlad însă, Suciu şi-a încălcat o regulă: nu te ataşa de pacienţi. Simte o încărcătură mai mare ca oricând. Nu putem să-l pierdem, îşi spune. Are şi el două fiice acasă, una de vârsta lui Vlad. Îl ştie, au vorbit zi de zi, l-a văzut suferind şi sperând. Ce-i va spune mamei dacă se întâmplă ceva?
Vlad a fost un copil obişnuit. A început să citească de mic şi era bun la geografie, pentru că învăţase oraşele urmărind echipe de fotbal. Era un împătimit al jocului şi mare stelist. El era fratele mai studios; Bogdan cel răzvrătit. Mama era vânzătoare la un magazin din Mangalia şi tatăl ...
Notă: Citiţi AICI povestea transplantului lui Florin Făgeţan, prietenul pe care Vlad şi l-a făcut în spital.
Vlad Nedelea a aşteptat şase luni să i se schimbe inima defectă.
Una nouă a venit abia azi, vineri, 26 iunie, din pieptul unui puşti de aceeaşi vârstă – 17 ani –, mort într-un accident de motoscuter. E patru după-amiaza şi Vlad e de mai bine de cinci ore în sala de operaţii a Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş. Are cutia toracică desfăcută şi e înconjurat de o echipă de doctori care mişună printre aparate, aşteptând bătăile noii inimi.
Pe holul din faţa blocului operator, încremeniţi unul într-altul, stau mama Niculina Ana şi fratele mai mare, Bogdan. Tatăl e la cantina spitalului, pentru că nu poate suporta tensiunea. Familia Nedelea e din Mangalia, dar de când l-au internat pe Vlad în februarie, stau mai mult la Târgu-Mureş.
Vlad a stat imobilizat la pat de la începutul primăverii. În piept avea montat un defibrilator care să-i „trezească“ la nevoie inima slăbită, iar pe artera femurală a piciorului drept avea inserat un balon de contrapulsaţie menit să suplinească funcţia de pompă a cordului. Fusese diagnosticat cu cardiomiopatie dilatativă: inima se umflase şi ajunsese un muşchi ineficient, incapabil să distribuie sângele prin corp. Medicamentos nu se mai putea face nimic; singura soluţie era transplantul.
Starea lui Vlad era atât de gravă încât era ţinut în terapie intensivă, unde se recuperează pacienţii proaspăt operaţi. De la începutul lui iunie nu mânca decât lichide. Slăbise. În ultimele zile vomase chiar şi lichidele. Începuse să-şi piardă încrederea în sine, în alţii, în Dumnezeu. Aseară Vlad a auzit nişte discuţii între asistente şi a înţeles că s-a găsit o inimă. Dimineaţă şi-a sunat mama să-i spună că i se va face transplant. Din pat, în drum spre sală, le-a şoptit infirmierelor: „Abia aştept să ajung în sala de operaţie. Nu mă mai doare nimic”.
Operaţia e pe sfârşite, iar holul e înţesat de jurnaliştii locali care au urmărit povestea de la început şi l-au făcut pe Vlad o mică vedetă locală. Du-te vino-ul de asistente şi medici din blocul operator e însoţit de zvonuri: sunt dificultăţi în sală. Lumea începe să se agite. Mama se lipeşte de perete şi se prelinge de-a lungul lui într-o explozie de lacrimi, de parcă ar vrea să înece în ele ultimii doi ani.
În sală, Horaţiu Suciu, chirurgul care conduce echipa, e tensionat. Era gata să-l închidă, cu noua inimă cusută în locul celei defecte, când Vlad a făcut un stop. Aceste incidente fac parte din rutina unui chirurg cardiac, mai ales la transplant, când corpul e pornit să respingă orice celulă străină. Soluţia e mecanică: pacientul e reperfuzat, trecut pe aparate şi i se masează cordul. Cu Vlad însă, Suciu şi-a încălcat o regulă: nu te ataşa de pacienţi. Simte o încărcătură mai mare ca oricând. Nu putem să-l pierdem, îşi spune. Are şi el două fiice acasă, una de vârsta lui Vlad. Îl ştie, au vorbit zi de zi, l-a văzut suferind şi sperând. Ce-i va spune mamei dacă se întâmplă ceva?
Vlad a fost un copil obişnuit. A început să citească de mic şi era bun la geografie, pentru că învăţase oraşele urmărind echipe de fotbal. Era un împătimit al jocului şi mare stelist. El era fratele mai studios; Bogdan cel răzvrătit. Mama era vânzătoare la un magazin din Mangalia şi tatăl ...
Pentru a comenta acest articol te rugam sa te loghezi ca membru tabu.ro sau, in cazul in care nu ti-ai creat deja un cont, te poti inregistra AICI.
NEWSLETTER
STIRI
Danemarca, record la cel mai lung catwalk din lume
Helena Christensen este iniţiatoarea unui record inedit pe care îl va breveta poporul danez. Este vorba despre cel mai lung catwalk...
mai mult
Daniel Radcliffe, beat criţă - FOTO
Daniel Radcliffe, Harry Potter pentru cunoscători, s-a distrat aşa cum a putut el mai bine de ziua lui, în clubul Chairs...
mai mult
Jessicăi Biel îi e teamă că va rămâne fără bani
Jessica Biel se teme de sărăcie şi trăieşte în continuu sub teroarea gândului că banii i se vor termina. Asta din...
mai mult
Leonardo DiCaprio nu mai vrea să joace în filmul lui Mel Gibson
Leonardo DiCaprio nu mai vrea să joace în filmul despre vikingi regizat de Mel Gibson. Anunţul a venit de la un...
mai mult
Angelina Jolie practica sadomasochismul în tinereţe - FOTO
Alte stiri
Trecutul zbuciumat al Angelinei Jolie iese încă o dată la iveală. Ultimul număr al Star Magazine publică o serie de fotografii...
mai mult
Calculeaza-ti acum greutatea ideala!
Publicitate
© 2009 Tabu.ro, marca a grupului Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate
