user
pass
Limonada lui Iulian
Prin proiectul „Paşi către viaţă“, Iulian Văcărean strânge bani pentru copiii bolnavi de cancer din Spitalul Marie Curie. Mai mult, încearcă să schimbe lumea prin gesturi mici şi puterea exemplului.
Pe holurile Institutului Oncologic Fundeni pacienţii sprijină pereţii cu faianţă în nuanţe spălăcite de albastru şi mov. Unii se grăbesc spre lifturi, fără să dea atenţie ceasurilor cocoţate aproape de tavan, încremenite la ore ca 3 şi 11 sau 4 fără 22 de minute. Nimeni nu rosteşte cuvântul „cancer“, boala care i-a condamnat pe toţi să vină regulat aici.
Iulian Văcărean stă şi el la rând. E înalt, slab şi, la 28 de ani, are un aer de student visător. Ţine în mână buletinul mamei, Ana, care aşteaptă rezultatul radiografiei la plămâni care va spune dacă trebuie să continue tratamentul cu citostatice.
Aşezată pe un pervaz, Ana povesteşte cum a descoperit, în 2005, că are cancer de col uterin. După un an s-a operat – „extirpare totală, ca să nu mai apară nicăieri“. La sfârşitul lui 2007, boala a fost detectată însă la plămâni. „Nu mi-a venit să cred, de obicei de la col nu urcă.
L-am întrebat la telefon: «Iulian, ce spui, o mai putem lua de la capăt cu radiaţii, citostatice, tot tacâmul?»“. El a chemat-o imediat în Bucureşti, iar mama a traversat din nou ţara către sud de la Câmpulung Moldovenesc.
Acolo a crescut Iulian, în prima casă din cartierul de rromi al oraşului. „Copilăria mea a fost un tărâm de basm“, spune Iulian, care crede că de la rromi a învăţat să trăiască intens şi cu „spirit social“: „De la ei am luat păduchi şi râie, ei m-au spălat în maşina de spălat. Din clasa a II-a eram responsabil să-i trezesc dimineaţa să-i duc la şcoală. Îmi erau prieteni foarte buni, tot timpul aduceam pe cineva acasă la mine să mănânce“.
Acest spirit social l-a determinat să vină în Bucureşti în clasa a XII-a, ca voluntar la Asociaţia Oraşul Speranţei, care se ocupa de copiii străzii. Iulian i-a învăţat să nu mai scuipe pe jos şi alte asemenea; ei l-au ghidat prin toate cotloanele Bucureştiului şi l-au făcut să se îndrăgostească de agitaţia din Capitală.
După BAC, a muncit un an în construcţii în Câmpulung ca să strângă bani de facultate. Apoi a dat la Teologie şi s-a mutat în Bucureşti. Au urmat trei masterate: cultură şi civilizaţie ebraică la Litere, familia rromă la Sociologie şi managementul resurselor umane la Jurnalism. La anul vrea să facă unul şi la Teatru. Între timp a lucrat ca om bun la toate într-o cafenea, manager de magazin de haine vintage, resurse umane la o firmă de recrutare şi manager de eveniment la un grup media independent. (Tocmai a plecat de acolo şi încă nu s-a hotărât încotro s-o apuce.)
Studiile şi acţiunile sociale sunt pentru el modalităţi de a se construi pe sine frumos. „Ajutându-i pe alţii, devii tu mai bun. Nu ei neapărat, nu lumea, ci tu.“ Nu e doar o motivaţie egoistă, Iulian crede sincer că prin paşi mici poate influenţa lumea din jur. În studenţie a fost voluntar umanitar în Afaganistan (printr-un ONG american) şi aproape o lună a împărţit haine şi alimente. A repetat experienţa în Albania, Turcia, Ucraina şi Republica Moldova. Dar cea mai importantă acţiune de până acum este „Paşi către Viaţă“.
Proiectul s-a născut anul acesta, spontan, ca mai toate cele în care se implică Iulian. Îi vine o idee, se entuziasmează şi-i dă drumul fără să gândească toţi paşii necesari. Important e să pună oamenii în mişcare, dup-aia „lucrurile bune vin“ de la sine. Scopul e să strângă bani pentru o cameră sterilă în secţia de oncologie pediatrică a spitalului Marie Curie – tratamentul cu citostatice scade imunitatea copiilor şi se pot îmbolnăvi foarte uşor. Camera ar costa 20.000 de euro, bani pe care Iulian s-a hotărât să-i adune vânzând limonadă la evenimente culturale.
S-a gândit că nu ajunge să le ceară bani oamenilor, trebuie să le şi dea ceva. Adică „cea mai bună limonadă pe care o poţi cumpăra pe stradă“, la 7 lei paharul. La prima ieşire în lume – Street Delivery – s-au strâns 2.400 de euro. A vândut şi supă împreună cu o prietenă, eveniment care s-a transformat în „Soup Nights“. A continuat cu limonada la festivalul de publicitate ADfel, la ONGFest şi Zilele Bucureştiului. În total s-au adunat 7.000 de euro, bani pe care-i gestionează Asociaţia Touched România, cea prin care i-a cunoscut acum câţiva ani pe copiii de la Marie Curie.
Iulian insistă că acţiunile lui nu sunt strict umanitare: „Aş putea să bat la 50 de uşi şi 50 de oameni de afaceri să-i dea. Dar noi vrem să fim un exemplu: din lucruri mici cum e limonada poţi să faci lucruri extraordinare“.
Unul din motoraşele care-l pun în mişcare e mama. I-a fost alături de când a descoperit cancerul, la aproape fiecare vizită la spital, printre joburi şi examene, luptându-se cu medicii care îi cereau şpăgi. „Mama-i fericită“, spune Iulian, văzându-l pe fiul ei implicat într-o cauză nobilă, prin care s-a înconjurat de oameni buni.
Pe holul Spitalului Fundeni, Iulian revine cu radiografia. O studiază împreună cu mama, ea încrezătoare, el rezervat. Vizitează încă două cabinete şi când ies amândoi din clădire, Ana e bucuroasă. Până la controlul din ianuarie nu mai trebuie să facă citostatice.
E un început rece de noiembrie, prima zi în care fulguieşte în Bucureşti. În staţia de autobuz, în timp ce aşteaptă troleul 66, Iulian îşi îmbrăţişează mama: „O să fie bine“.
Iulian Văcărean stă şi el la rând. E înalt, slab şi, la 28 de ani, are un aer de student visător. Ţine în mână buletinul mamei, Ana, care aşteaptă rezultatul radiografiei la plămâni care va spune dacă trebuie să continue tratamentul cu citostatice.
Aşezată pe un pervaz, Ana povesteşte cum a descoperit, în 2005, că are cancer de col uterin. După un an s-a operat – „extirpare totală, ca să nu mai apară nicăieri“. La sfârşitul lui 2007, boala a fost detectată însă la plămâni. „Nu mi-a venit să cred, de obicei de la col nu urcă.
Acolo a crescut Iulian, în prima casă din cartierul de rromi al oraşului. „Copilăria mea a fost un tărâm de basm“, spune Iulian, care crede că de la rromi a învăţat să trăiască intens şi cu „spirit social“: „De la ei am luat păduchi şi râie, ei m-au spălat în maşina de spălat. Din clasa a II-a eram responsabil să-i trezesc dimineaţa să-i duc la şcoală. Îmi erau prieteni foarte buni, tot timpul aduceam pe cineva acasă la mine să mănânce“.
Acest spirit social l-a determinat să vină în Bucureşti în clasa a XII-a, ca voluntar la Asociaţia Oraşul Speranţei, care se ocupa de copiii străzii. Iulian i-a învăţat să nu mai scuipe pe jos şi alte asemenea; ei l-au ghidat prin toate cotloanele Bucureştiului şi l-au făcut să se îndrăgostească de agitaţia din Capitală.
După BAC, a muncit un an în construcţii în Câmpulung ca să strângă bani de facultate. Apoi a dat la Teologie şi s-a mutat în Bucureşti. Au urmat trei masterate: cultură şi civilizaţie ebraică la Litere, familia rromă la Sociologie şi managementul resurselor umane la Jurnalism. La anul vrea să facă unul şi la Teatru. Între timp a lucrat ca om bun la toate într-o cafenea, manager de magazin de haine vintage, resurse umane la o firmă de recrutare şi manager de eveniment la un grup media independent. (Tocmai a plecat de acolo şi încă nu s-a hotărât încotro s-o apuce.)
Studiile şi acţiunile sociale sunt pentru el modalităţi de a se construi pe sine frumos. „Ajutându-i pe alţii, devii tu mai bun. Nu ei neapărat, nu lumea, ci tu.“ Nu e doar o motivaţie egoistă, Iulian crede sincer că prin paşi mici poate influenţa lumea din jur. În studenţie a fost voluntar umanitar în Afaganistan (printr-un ONG american) şi aproape o lună a împărţit haine şi alimente. A repetat experienţa în Albania, Turcia, Ucraina şi Republica Moldova. Dar cea mai importantă acţiune de până acum este „Paşi către Viaţă“.
Proiectul s-a născut anul acesta, spontan, ca mai toate cele în care se implică Iulian. Îi vine o idee, se entuziasmează şi-i dă drumul fără să gândească toţi paşii necesari. Important e să pună oamenii în mişcare, dup-aia „lucrurile bune vin“ de la sine. Scopul e să strângă bani pentru o cameră sterilă în secţia de oncologie pediatrică a spitalului Marie Curie – tratamentul cu citostatice scade imunitatea copiilor şi se pot îmbolnăvi foarte uşor. Camera ar costa 20.000 de euro, bani pe care Iulian s-a hotărât să-i adune vânzând limonadă la evenimente culturale.
S-a gândit că nu ajunge să le ceară bani oamenilor, trebuie să le şi dea ceva. Adică „cea mai bună limonadă pe care o poţi cumpăra pe stradă“, la 7 lei paharul. La prima ieşire în lume – Street Delivery – s-au strâns 2.400 de euro. A vândut şi supă împreună cu o prietenă, eveniment care s-a transformat în „Soup Nights“. A continuat cu limonada la festivalul de publicitate ADfel, la ONGFest şi Zilele Bucureştiului. În total s-au adunat 7.000 de euro, bani pe care-i gestionează Asociaţia Touched România, cea prin care i-a cunoscut acum câţiva ani pe copiii de la Marie Curie.
Iulian insistă că acţiunile lui nu sunt strict umanitare: „Aş putea să bat la 50 de uşi şi 50 de oameni de afaceri să-i dea. Dar noi vrem să fim un exemplu: din lucruri mici cum e limonada poţi să faci lucruri extraordinare“.
Unul din motoraşele care-l pun în mişcare e mama. I-a fost alături de când a descoperit cancerul, la aproape fiecare vizită la spital, printre joburi şi examene, luptându-se cu medicii care îi cereau şpăgi. „Mama-i fericită“, spune Iulian, văzându-l pe fiul ei implicat într-o cauză nobilă, prin care s-a înconjurat de oameni buni.
Pe holul Spitalului Fundeni, Iulian revine cu radiografia. O studiază împreună cu mama, ea încrezătoare, el rezervat. Vizitează încă două cabinete şi când ies amândoi din clădire, Ana e bucuroasă. Până la controlul din ianuarie nu mai trebuie să facă citostatice.
E un început rece de noiembrie, prima zi în care fulguieşte în Bucureşti. În staţia de autobuz, în timp ce aşteaptă troleul 66, Iulian îşi îmbrăţişează mama: „O să fie bine“.
Continuare in revista TABU
Pentru a comenta acest articol te rugam sa te loghezi ca membru tabu.ro sau, in cazul in care nu ti-ai creat deja un cont, te poti inregistra AICI.
NEWSLETTER
STIRI
Lady GaGa, aproape leşinată pe scenă? VIDEO
Lady GaGa este, fără îndoială, una dintre cele mai harnice vedete din show-bizz. Cu toate astea, oboseala pare să o fi...
mai mult
Operaţiile estetice le sperie pe vedete
Operaţiile estetice le cam sperie pe vedete. Atât Kim Cattrall, cât şi Drew Barrymore au declarat de curând că nu s-ar...
mai mult
Kate Winslet s-a despărţit de Sam Mendes
Încă un cuplu hollywoodian care părea extrem de solid a anunţat o despărţire neaşteptată. Kate Winslet şi Sam Mendes au făcut...
mai mult
Lady GaGa are chef de o relaţie lesbiană
Nicio zi fără ştiri de la GaGa! De data aceasta cântăreaţa a s-a trezit că ar fi timpul să decalare că...
mai mult
Madonna vrea sfaturi de la Regina Elisabeta
Alte stiri
Madonna a devenit atât de importantă în proprii ochi încât nu se mai poate înhăita cu persoane de rând, eşi nu...
mai mult
Calculeaza-ti acum greutatea ideala!
Publicitate
SONDAJ
Ce puteri supranaturale ti-ar placea sa ai?
© 2009 Tabu.ro, marca a grupului Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate
