Citeşti despre ea cancanuri, scandaluri sau picanterii mondene. O invidiezi pentru succesul ei (familia, celebritatea şi banii din cont), dar dacă ai fi faţă în faţă cu un destin similar, ai alege la fel? Ai avea puterea, mintea calculată şi sângele rece să rezişti la toate asalturile din exterior? Iată o încercare de a o prezenta cu totul altfel pe una dintre cele mai controversate femei din România.
“Cum e Monica Columbeanu?“ a fost întrebarea pe care am auzit-o cel mai des după şedinţa foto. Toată lumea aştepta comentarii acide şi răutăcioase, observaţii despre ce ar fi în neregulă cu ea, mici sau mai mari bârfe. N-am mai întâlnit de multă vreme pe cineva care să fie înconjurată de atât de multe aşteptări negative referitoare la persoana ei. Îmi imaginez că nu e deloc uşor să trăieşti ştiind că, după ce închizi uşa, toată lumea începe să te disece şi să-ţi caute nod în papură, pentru că altfel nu le-ar mai aduce nicio satisfacţie conversaţia despre tine.
O fată de 21 de ani
Nu sunt o fană a Monicăi Columbeanu, adică nu e genul de femeie pe care mi-aş dori cu totdinadinsul să o cunosc, dar asta nu are legătură nici cu statutul ei profesional, nici cu statusul din starea civilă. Are legătură cu afinităţile mele faţă de oameni.
Cu toate astea, îi apreciez reuşita şi ştiu că în spatele ei sunt nişte eforturi mari, morale şi fizice. Am văzut însă dezamăgirea din ochii prietenilor mei când le spuneam că a venit ca o profesionistă, cu o valiză – Vuitton, ce-i drept! – plină de sutiene ca să aibă de unde alege în funcţie de ţinutele pe care i le pregătise stilista noastră (deşi şi noi îi adusesem lenjerie potrivită), că s-a dezbrăcat în primele cinci minute şi şi-a pus halatul de baie şi papucii pe care şi-i adusese de acasă şi apoi s-a aşezat natural la masa de machiaj ca să discutăm despre interviu. Îi trimisesem pe mail direcţiile în care vroiam să purtăm conversaţia ca să se simtă confortabil şi prima ei replică a fost: „Am citit ce mi-ai trimis pe mail. E… interesant. Ştiu să răspund la ele, dar cred că sunt cam grele pentru o fată de 21 de ani. Adică dacă aţi lua acum o fată de 21 de ani de pe stradă şi aţi pune-o să răspundă, nu cred că s-ar descurca.“ M-am apărat repede şi i-am spus că nu e o fată de pe stradă, dar am ştiut că, în răspunsul ei – natural, firesc – se ascund multe din presiunile la care e supusă. În aceşti trei ani de când e în centrul atenţiei, Monica Columbeanu a învăţat că trebuie să răspundă la orice întrebare pe care i-o adresează presa, chiar dacă nu răspunde foarte intim sau foarte exact, pentru a nu lăsa loc de speculaţii, cum a mai învăţat că trebuie să fie cât mai aproape de aşteptările lumii pentru că va fi analizată mult. Aşa că nu m-am ferit să o întreb cum face faţă presiunii, dacă simte că toţi ochii sunt pe ea şi dacă n-o deranjează că e disecată din cap până în picioare de fiecare dată. „Da, am simţit de foarte multe ori asta. Ştiu că se aşteaptă toată lumea la foarte multe de la mine, dar încerc fără să am pretenţia că o să reuşesc vreodată, să fiu perfectă. Pot să-mi promit mie însămi că am să fac totul cât mai bine. Răutăţile fac parte din acest tot care mi s-a oferit în viaţă şi încerc să nu le tratez cu prea mare interes, să nu le dau prea mare importanţă. Acum m-am mai antrenat, mă mâhnesc, dar pot să trec peste ele. La început mă afectau, mă gândeam că nu le-am făcut nimic rău. Nu înţelegeam dorinţa de a face rău. Pentru că, de cele mai multe ori, nu erau drepţi. Acum singura mea problemă e că nu am timp suficient să stau cu familia, dar din toate aceste comentarii trăiesc şi, ...