01. "Probabil este gay". Ceea ce este complet deplasat în condițiile în care el chiar stătuse o bună bucată de vreme cu femeia respectivă. E ca și cum i-ați spune că nu a iubit-o niciodată.
02. Nu este deloc indicat să îi criticați aspectul fizic, locul de muncă, gusturile. E un afront adus celei care, totuși, l-a iubit sau încă îl mai iubește.
03. "Avea un nume oribil!". Dacă tot aveți această prere, e bine să o spuneți înainte de despărțire. Asta dacă sunteți o prietenă adevărată.
04. Femeia părăsită nu vrea să audă că știți cât de deprimantă e situația pentru ea sau ca știți cât de greu îi e. Își poate da seama de asta și singură.
05. "Ai un ghinion enorm la bărbați. Poate ar trebui să încerci cu o femeie data viitoare!". Nu! Nu! Nu! Exclus! Într-o astfel de situație e foarte ușorn să se înțeleagă că ea este de vină pentru respectivele eșecuri. La urma urmei, ea este singurul numitor comun al relațiilor ei.
06. Atunci când vorbiți despre fostul iubit, spuneți-i pe nume! Tudor, Mircea, Dan, etc.. Nu folosiți apelative de genul "nenorocit" sau "idiot". Lăsați-o pe ea să îi spună așa.
07. "Așa rău îmi pare. Ne plăcea foarte mult. Nu puteți rămâne prieteni?". Pe bune acum! faceți-vă griji pentru ea, nu pentru voi!
08. "Ești, oricum, mult prea bună pentru el!". Da? Åži atunci de ce a plecat?
09. "Distruge-i lucrurile!". Serios acum, lucrurile repective, rămase încă acasă la femeia părăsită, costă bani. Distrugerea în sine nu va face pe nimeni să se simtă mai bine.
10. "Ce-ai făcut?" sau "Ce i-ai făcut?". Dintr-o astfel de întrebare rezultă clar că a fost doar vina ei.