FYRE – documentarul Netflix despre cel mai mare eșec din istoria festivalurilor hipsterești cu Ja Rule urlând din fundal ba că vrea să înoate cu porcii, ba că vrea să înoate cu super-modelele și cu organizatorul escroc Billy McFarland înghesuit de milenialii isterici pe o masă – e ceva ce trebuie văzut.
Am să încerc să nu stric plăcerea nimănui cu spoilere deși e tare greu să mă abțin să nu povestesc despre cum am râs la documentarul despre cea mai mare petrecere care nu s-a întâmplat niciodată în 2017. Avem acest personaj real Billy McFralnad, inventatorul festivalului care promitea hipsterimii hedoniste nisipuri albe în Bahamas, vile de lux, sushi profesionist, super modele plonjând în apă, băutură fină și desigur, muzică live de cea mai mare calitate. În schimb, nefericiților care au ajuns acolo li s-a dat noroi, corturi și saltele ude, sandwish-uri cu brânză și țepe după țepe.
Documentarul povestește începuturile festivalului, cu organizatorii care într-adevăr se distrează vreo săptămână fericiți pe insula lui Pablo Escobar și topesc o bună parte din banii rezervați marketingului evenimentului pozându-se cu Bella Hadid, Emily Ratajkowski, alte supermodele și yahturi, avioane, tot ce ți-ai putea imagina mai de fițe – vezi clipul de mai jos.
Însă din cauza problemelor de infrastructură la care nu se gândește evident nimeni, festivalul nu se mai ține în locația inițială și se mută pe un șantier de construcție de pe o insulă mai mare. Aici încep să apară alte probleme cu infrastructura iar mulți din echipa tehnică încep să priceapă că ar cam trebui să anuleze evenimentul înainte ca clienții să ajungă la insula Great Exuma.
Billy îi ignoră iar oaspeții fițoși ajung într-un final într-un camping improvizat unde sunt cazați în niște corturi ude (înainte cu o zi plouă puternic), fără canalizare și acces la toaletă, fără curent, fără mâncare. Măcar aveau apă. Producătorul evenimentului, Andy King, își amintește că a fost rugat să dea mită unui agent vamal (o partidă de sex oral cum spune el râzând) pentru niște containere cu apă… Evian.
Bineînțeles că cei care puseseră botul la cel mai mare eveniment muzical al anului uitându-se la promo-urile de pe Instagram ale vedetelor și influencerilor sunt absolut oripilați de condiții și se răzvrătesc. Tot Andy King se întreabă stupid de ce nu putea să iasă un festival gen Woodstock – că doar acolo era noroi, nu erau condiții și lumea mergea să se distreze. Sigur, doar că un bilet la Woodstock nu costa câteva mii de dolari iar oamenii erau altfel de oameni. Ce să fac, am râs cu lacrimi când la una dintre pozele cu cel mai trist sandwish cu brânză pe care l-am văzut vreodată (în locul prânzului cu sushi promis) postat de un băiat chinuit de foame și banii lui tăticu – unul dintre comentarii suna așa: De câte ori un copil de bani gata își ia țeapă, unui înger îi cresc aripi. Până la urmă cred că asta a fost cea mai bună glumă, adică, există momente în care nici nu știi cu cine să ții: cu McFarland care e un escroc notoriu dar care-i țepuiește cu nerușinare fix pe oamenii cu care vrea să fie asociat cel mai mult sau cu bieții consumatori proști care se iau după publicitate, Instagrame, lux de mucava și nu verifică alte amănunte.
Așa arăta de fapt Fyre în realitate
Mai trist este că muncitorii locali din Bahamas, mulți dintre ei au lucrat zi și noapte ca să pună cap la cap cât de cât un camping abia dacă au fost plătiți. Partea asta a documentarului îți arată cât de des întâlnită este de fapt exploatarea clasică, colonială. Una dintre localnice, MaryAnn Rolle, al cărui mare restaurant Exuma a hrănit lucrătorii cu ziua de la Fyre și staff-ul acestuia plus invitații care au apucat să ajungă pe insulă, a fost nevoită să plătească 50.000 de dolari din propriile economii. De altfel ea explică prin lacrimi: “Mă doare cu adevărat când trebuie să vorbesc despre asta”. Acesta este costul real al festivalului Fyre: pentru că niște copchii cu impresii în cap s-au plâns că trebuie să mănânce sandwich-uri cu brânză în timp ce oamenii care le-au făcut sunt cei care încă suferă de pe urma festivalului lui pește prăjit.
În octombrie 2018, Billy McFarland (în vârstă de 26 de ani) a fost condamnat la șase ani de închisoare de către un judecător federal din Manhattan pentru fraudarea investitorilor și cumpărătorilor de bilete pentru Festivalul Fyre, precum și vânzarea de 100.000 de bilete false la evenimente exclusive, cum ar fi Gala Met și Grammys după eșecul festivalului Fyre. După încheierea sentinței de șase ani în închisoare, McFarland va continua să plătească pentru crimele sale. El va trece prin trei ani de eliberare condiționată supravegheată și va trebui să plătească 26 de milioane de dolari.