Home > Lifestyle > Aceste clişee ne dor (11) – “A zis cineva de tine că…”

Aceste clişee ne dor (11) – “A zis cineva de tine că…”

Azi, e o zi specială. Îl tratăm pe însuşi Clişeis Clişeistos, Rex Clişeorium, sau cel mai strepezitor clişeu de pe faţa pământului, totodată boală naţională românească. Vorbesc despre monstrul absolut, care infectează relaţiile dintre oameni cu silă şi dezgust definitiv şi de obicei e la fel de letal pentru ele precum erau epidemiile de ciumă şi holeră în Europa Medievală. Clişeul se intitulează “A zis cineva de tine că…”.

Originea sa vine de obicei din nevoia complet detestabilă a unor oameni de a-i manipula pe alţii. Pentru că, în loc să-şi trăiască propriile vieţi şi să şi le facă frumoase, anumiţi oameni simt nevoia de a se băga în ale altora şi a le strica. Uneori, e pe bază de bune intenţii care pavează drumul spre iad “Eu ştiu ce e bine pentru tine”, dar de cele mai multe ori e pe bază de tentative de minimalizare, umilire şi alimentare a nesiguranţelor celuilalt:

A) “Zice lumea de tine că…”

Care “lume”? Adepţii generalizării ar fi surprinşi să afle că “lumea” ca masă amorfă, compactă, nu există. Există o sumă de individualităţi, mai uşor sau mai greu de influenţat. Există, e adevărat, păreri care-i reflectă, să zicem, pe un anumit procent din ei. Dar de cele mai multe ori, “lumea” e prea ocupată cu ale ei şi nu stă să mediteze la nimicuri.

B) În cazul în care e mult prea vizibil din avion că “lumea” nu zice asta, ci exact opusul, persoana cu nevoie disperată de a-l minimaliza pe celălalt găseşte o formă mai perfidă de atac: “A zis cineva despre tine că…” Cel mai evident simptom al inexistenţei respectivului cineva e: “Cine, frate?” “Eh, nu pot să-ţi spun.”

Oameni buni care faceţi asta cu semenii voştri, puneţi-vă o singură clipă întrebarea: ce spune despre voi faptul că sunteţi atât de disperaţi să-i umiliţi şi să-i minimalizaţi, încât sunteţi dispuşi să recurgeţi la prieteni imaginari doar pentru acest scop?  Cât de lamentabil trebuie să fii, să inventezi persoane care-l urăsc şi-l bârfesc pe celălalt, doar ca să-i dai peste nas, că altfel nu te simţi om?

Cei care vă recunoaşteţi că faceţi lucrul ăsta, întrebaţi-vă: Ce vă determină să-l faceţi. Sunteţi conştienţi că, de cele mai multe ori, interlocutorul se prinde de intenţia voastră şi nu faceţi decât să-i fisuraţi încrederea în voi, respectiv să infestaţi relaţia cu suspiciuni?

C) “OK, dar chiar există cineva, îl cheamă Vasile Popescu, şi a zis de tine că… A zis-o marţi, la Romană, la ora 15:43. Purta tricou negru şi blugi. Şi şapcă.”

OK, dar poate că Vasile Popescu e complet irelevant ca opinie, pe bază de “prea prost să conteze”. Poate că e de o rea-voinţă strigătoare la cer. Poate că şi mie mi-au zis minimum patru oameni minimum o tonă de răutăţi despre tine. Dar am ales să le ţin pentru mine, DIN DEMNITATE, şi să văd cu ochii mei care-i treaba, PENTRU CĂ MI-A DAT DUMNEZEU CREIER. Faptul că tu nu procedezi aşa sugerează exact absenţa acestor două elemente.

Foto: fandall.wordpress.com


Articole asemanatoare
Congres medical anti-aging
Julia Jianu s-a transformat in Marilyn Monroe
Celebritati nascute pe 16 aprilie!
Dai carte, dai parte! Donatie de carti pentru scolari!

1 Response

  1. Ramona Badea

    M-a uns pe suflet articolulu asta. Pot sa citez o parte din el pe blogul meu? (cu link spre aceasta pagina)

Comenteaza acest articol

Aceste clişee ne dor (11) – “A zis cineva de tine că…”

by   2 min
1