După șapte săptămâni de conflict armat, regiunea Nagorno-Karabakh, disputată între liderii din Baku și Erevan, a fost oficial recâștigată de Azerbaidjan. Armenii se declară îngrijorați cu privire la patrimoniul cultural care include și Mănăstirea Dadivank, construită între secolele al IX-lea și al XIII-lea și situată în zona trecută recent sub controlul azerilor.
Miercuri, oficialitățile armene au susținut că sunt preocupate de viitorul patrimoniului istoric, religios și cultural de la Nagorno-Karabakh, enclava recuperată de Azerbaidjan în urma unui conflict sângeros, iscat acum mai bine de șapte săptămâni, dar care arde mocnit încă din 1994.
„La momentul de față, suntem neliniștiți în ceea ce privește soarta patrimoniului cultural de la Artsakh, (numele armean pentru Karabakh)”, a declarat, pentru AFP, Narine Toukhinian.
„Nu se spune nimic despre acest subiect în acordul de pace. Dar noi știm foarte bine că avem de a face cu cei care detestă tot ceea ce este armean.” sublinianză vice-ministra armeană a Educației, Științei și Culturii.
„Suntem extrem de îngrijorați, fiindcă deja am văzut acte de profanare și distrugere ale khachkars (crucile tradiționale armene, sculptate în piatră),venite din partea azerilor. Pentru a ne proteja monumentele istorice și culturale, trebuie să le locuim. Preoții și populația armeană nu vor pleca de acolo, dar clerul nostru e foarte probabil să nu poată rămâne pe teritoriile cedate Azerbaidjanului”, a adăugat ea.
În noaptea de duminică spre luni, Armenia a semnat un acord de încetare a focului, mediat și negociat de Rusia, care consacră victoria Azerbaidjanului.
Printre altele, acordul prevede sosirea a peste 2000 de soldați ruși, în zilele viitoare, care se vor interpune între beligeranți. Aceștia se vor asigura că forțele armene părăsesc teritoriile, cedând controlul Azerbaidjanului.
Mai multe mănăstiri care aparțin de Biserica Apostolică Armeană, precum milenarul lăcaș de cult Dadivank sunt situate în zonele care le vor reveni azerilor, ceea ce pune sub semnul întrebării viitorul acestui patrimoniu religios, istoric și cultural. Biserica Apostolică Armeană, o instituție foarte influentă în țara de origine, nu și-a exprimat oficial poziția în acestă chestiune.
Rezumându-se, pentru moment, să facă apel la unitatatea și solidaritatea armenilor, patriarhul Gareguine II a cerut autorităților din Armenia și din Nagorny Karabakh, odată cu semnarea acordului, să „dea imediat explicații comprehensibile și convingătoare poporului (…) cu privire la deciziile și impactul acestora asupra viitorului patriei noastre.”
Într-o postare pe Tweeter, publicată miercuri de un responsabil azer, acesta afirmă că mănăstirea Dadivank, pe care el o numește Khudavang, este „una dintre cele mai bune mărturii ale vechii civilizații albano-caucaziene”.
„Complexul monahal Khuadavang a fost, mai târziu, ocupat de forțele armate armene, în 1992, devenind o victimă a mistificărilor, caracterul și originile sale falsificate violând astfel carta din 1954 a UNESCO.” , a susținut, la Baku, Anar Karimov, ministrul interimar al Culturii din Azerbaidjan.