Nu știm care o fi legătura dintre fiul Babei Dochia, păsări și cumnați, dar ce știm cu siguranță este că astăzi se celebrează iubirea în cel mai popular spirit tradițional românesc. Evident, seamănă incredibil de tare cu mult mai celebra Valentine’s Day, avantajul viind că Dragobetele este mult mai vechi și ne aparține doar nouă, românilor.
Până ca noi să ajungem să ne trimitem felicitări de Dragobete pe Facebook sau Yahoo!, strămoșii noștri aveau obiceiuri mult mai pământenești și mai pline de misticism.
Cel mai cunoscut dintre acestea ar fi cel conform căruia, fetele nemăritate(deși în vremurile noastre sigur nu mai e o cerință obligatorie) își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul, adică bărbatul alături de care își va petrece viața. În ciuda acestui fapt în nicio carte de istorie nu apar informații referitoare la depresii în masă prin rândul sexului frumos și virgin din cauza faptului că sortitul nu era pe placul visătoarei.
Pe vremuri, în ziua de Dragobete fetele și băieții se adunau și plecau prin păduri să caute flori, aprindeau focuri și stăteau de vorbă. Pentru că, probabil, focul și florile deveneau plictisitoare dezmățul apărea abia după asta când băieții începeau să alerge fetele spre direcția satului cu scopul de a le… prinde. Dacă acest lucru se întâmpla, băieții aveau voie să le sărute pe fete în vazul tututor. Așadar, era o simplă declarație de dragoste în public. Totul se făcea și cu acordul fetei.
Cum tinerii alergau pe dealuri, bătrânii rămâneau să țină grija gospodăriei, dar și a păsărilor cerului. În ziua de Dragobete nimeni nu omora niciun animal pentru a nu se pune în calea împerecherii. Dacă mai exista zăpadă, aceasta era adunată și căpăta numele de Zăpada Zânelor, semn că pe vremea respectivă zânele erau altceva decât în ziua de azi. Respectiva zăpadă se topea ulterior și era folosită ca produs cosmetic sau la diverse descântece de dragoste pentru tot restul anului.
Femeile erau cele care beneficiau cel mai mult de pe urma acestei sărbători. Ele mergeau în satele vecine, probabil nesupravegheate, pentru a atinge un bărbat străin ceea ce o făcea drăgăstoasă(probabil cu soțul ei) tot restul anului. De asemenea, dacă un bărbat își certa soția în această zi sortită iubirii, îi mergea rău tot restul anului.