Home > concurs > CONCURS: Aventurile unei perechi de ochelari de soare- INCHEIAT

CONCURS: Aventurile unei perechi de ochelari de soare- INCHEIAT

Timp de opt săptămâni, 21 iulie -21 septembrie, vom urmări cu ajutorul vostru aventurile unei perechi de ochelari de soare prin diverse locații.

Mecanism: Tot ceea ce trebuie să faceți este să vă imaginați că sunteți o pereche de ochelari uitată într-un loc propus de noi și să ne povestiți peripețiile de care aveți parte: cine v-a uitat în acel loc, cine vă găsește, ce oameni întâlniți, etc. Poveștile pot merge în orice direcție vă doriți. Locația se va schimba în fiecare săptămână, iar la sfârșitul fiecărei perioade limită de postare a poveștilor, vom premia cea mai originală, creativ, inedită aventură.
Înscriere: Pentru a participa la concurs trebuie să postați povestea voastră sub forma unui comentariu în cadrul acestui articol, care să nu depășească 10-12 rânduri.

Perioada de desfășurare
: În prima săptămână de concurs, 20 iulie-27 iulie, perechea de ochelari a fost uitată pe un scaun din aeroport. Povestește-ne aventurile ochelarilor și pe data de 28 iulie vom posta câștigătorul unei perechi de ochelari, marca Polaroid, colecția Furore.
Câștigător saptamana 1: manuelanec

În cea de-a doua săptămână de concurs, 28 iulie-4 august, perechea de ochelari a fost uitată pe o bancă în parc. Povestește-ne aventurile ochelarilor și pe data de 5 august vom posta câștigătorul unei perechi de ochelari, marca Polaroid, colecția Furore.
Câștigător săptămâna 2: cristinadavid

În cea de-a treia săptămână de concurs, 6 august – 13 august, perechea de ochelari a fost uitată în mașină. Povestește-ne aventurile ochelarilor și pe data de 16 august vom posta câștigătorul unei perechi de ochelari, marca Polaroid, colecția Furore.
Câștigător săptămâna 3 : freaxx

În cea de-a patra săptămână de concurs, 16 august – 23 august, perechea de ochelari a fost uitată în sala de cinema. Povestește-ne aventurile ochelarilor și pe data de 24 august vom posta câștigătorul unei perechi de ochelari, marca Polaroid, colecția Furore
Câștigător săptămâna 4: ania

În cea de-a cincea săptămână de concurs, 24 august – 31 august, perechea de ochelari a fost uitată la birou. Povestește-ne aventurile ochelarilor și pe data de 1 septembrie vom posta câștigătorul unei perechi de ochelari, marca Polaroid, colecția Furore
Câștigător săptămâna 5: rodyrozy

În cea de-a șasea săptămână de concurs, 1 septembrie – 8 septembrie, perechea de ochelari a fost uitată la sala de fitness. Povestește-ne aventurile ochelarilor și pe data de 9 septembrie vom posta câștigătorul unei perechi de ochelari, marca Polaroid, colecția Furore
Câștigător săptămâna 6: veronicam

În cea de-a șaptea săptămână de concurs, 10 septembrie – 19 septembrie, perechea de ochelari a fost uitată în club. Povestește-ne aventurile ochelarilor și pe data de 20 septembrie vom posta câștigătorul unei perechi de ochelari, marca Polaroid, colecția Furore
Câștigător săptămâna 7: rodikutza

În cea de-a opta săptămână de concurs, 20 septembrie – 27 septembrie, perechea de ochelari a fost uitată pe noptieră. Povestește-ne aventurile ochelarilor și pe data de 28 septembrie vom posta câștigătorul unei perechi de ochelari, marca Polaroid, colecția Furore
Câștigător săptămâna 8: anareaua

Premiu: 8 perechi de ochelari Polaroid, colecția Furore

Despre Optiblu….

Fiecare magazin Optiblu este o oaza de bun gust si relaxare, in care veti avea in mod sigur toate conditiile necesare pentru a face cea mai potrivita alegere pentru sanatatea si imaginea dumneavoastra. Zi de zi echipa noastra se preocupa ca dumneavoastra se beneficiati de cele mai bune preturi la produse de foarte buna calitate. Va invitam, asadar, cu bratele deschise, in oricare dintre magazinele noastre din Bucuresti si din tara, cu certitudinea ca veti gasi peste tot aceeasi ambianta calda, profesionalism si dedicare pentru sanatatea si preferintele dumneavoastra.  Pentru a afla mai multe despre noi va invitam sa vizitati site-ul nostru www.optiblu.ro.

Articole asemanatoare
Stil de vedeta: Miranda Kerr
Câştigă unul dintre cele 2 seturi Klorane!
Castiga una dintre cele 5 carti: Ultima cursa spre Woodstock de Colin Dexter!
La 9 ani, Quvenzhané Wallis este cea mai tânără actriţă nominalizată vreodată la Oscar

158 Responses

  1. janina

    vai, vai, m-a uitat aici pe scaunul acesta ,ce fac eu acum ? dar lasa ca m-o gasi altcineva si asa nu-mi placea de fata care ma purtase, ma trantea de colo colo.
    nu ,nu, te rog nu te aseza pe mine, cand deodata ma trezesc ca am alt propietar.acesta era un baiat, numai dupa funduri si sani se uita,era sa-si piarda si bagajele de atata uitat,ne-am urcat in avion si ochii lui era atintiti numai catre gura stewardezei ,el mereu ii cerea cate ceva numai sa o vada
    s-a certat si cu lume in avion pt ca era un neastamparat, ce sa va mai zic ,era sa nu mai fiu aici sa va povestesc prin cate am trecut cu baiatul asta ,cand am aterizat ,el a avut o altercatie cu un sofer de taxi, pierzandu-ma pe jos pt o clipa,dar ne-am continuat drumul si peripetiile, nu doresc la nicio pereche de-a mea sa dea peste un asemenea om

  2. tzushk

    “ce se intampla?unde sunt?”.Ma trezesc din somn zgaltait nevoie mare intr-un sac negru/ “shhh, nu te agita sa nu cazi pe podea unde te poate calca lumea in picioare”, imi sopteste o voce seducatoare.Un nintendo motaie pe piciorul meu. Ma trag usor de sub el, ma aplec pe margine si citesc cu greu semnul “Obiecte pierdute”.”La naiba!”Ma uit in directia vocii si vad o esarfa de matase din galben pal.”Ce frumusete” gandesc si ma prezint politicos.Domnisoara Dior e speriata ca ar putea ajunge in mainile doamnelor de la curatenie sau,mai rau,la gunoi. Adevarul e ca nici mie nu-mi prieste cursa la obiecte pierdute.Trebuia sa fiu in drum spre Spania acum.La o groapa sarim din sac.Dra Dior isi pune in functiune farmecele si ne ajuta sa aterizam lin.Aterizam pe un teanc de carti-“Cele mai frumoase orase ale lumii: Paris”.”Eh, da, ce loc romantic.Galbenul ei pal langa turnul Eiffel imi fac inima sa bata mai tare”.O mana parfumata se intinde dupa carte si ne ridica si pe noi odata cu ea.Din fericire nu ne lasa jos. Domnisoara Dior ajunge pe capul noii proprietare intr-o funda foarte sic care ii scoate in evidenta formele, iar eu, alaturi de ea. Paris, on vient!

  3. m3gaira

    Uite ce bine imi sade pe capul balai al acestei femte agitate…parca ar avea marea in ochii, si totusi de ce m-a uitat pe cap? Ar fi mare pacat sa-si strice vederea iar ochii ei verzi si limpezi sa-si piarda stralucirea…
    Pe cap ar fi putut tine o palarie, nu pe mine ce as putea contribui la pastrarea sanatatii ochiilor ei mari.
    Ah, ce bine ca are un barbat care o iubeste alaturi de ea.. m-a luat de manute si m-a pus scut ochiilor iubitei sale imptriva razelor de soare… se vede ca s-a indragostit si el de aceiasi ochii pe care azi ii protejez eu. 😀

  4. DenPumpkin

    Of! De cand a achitat banii pentru mine si m-a uitat pe tejghea, eram sigura ca o sa ma piarda destul de repede. Macar de m-ar fi pierdut in Miami… Pe vremea asta asa urata, nu prea o sa ma poarte noul proprietar pe aici prin zona. Auzi la mine! Noul proprietar! Sa zic daca nu se aseaza cineva pe mine si ma face o bucatica inutila de plastic. Dar mai bine sa fiu optimista… Ce de oameni! Cine as vrea sa ma ia? Hm… Poate fata aceea blonda; ba nu, bronzul ala de salon nu-mi place deloc. Sau doamna aceea eleganta cu perlele superbe; nu, mai bine nu; sigur ar fi plictisitor daca as fi pe nasul ei, printre pranzuri cu prietenele ei nesuferite din cine stie ce club de snobi. Poate domnisoara aceea… Hey! Ce faci? Mai usor! Nu, nu, nu! Offf! Norocul meu, sa ma ia in dinti tocmai un caine!

  5. Reiko

    Oohhh da .. vedem lumeaaa! Oare unde mergem astazi? Paris, Londra, Atena ? Heii, unde te-ai dus ? Cine te va mai proteja de razele ucigatoare? Cum vei mai masca tu ca nu te uiti in ochii fetei ?
    Bine macar ca e aer conditionat aici. Hei pustiule, vezi unde te asezi … copiii din ziua de astazi! Bineinteles… pune mainile murdare pe mine! Pustiule, te-ai uitat la prea multe filme – nu oricine poarta ochelari de soare devine politist. Nu te mai invarti atat ca poate ametesti si cazi. Sunt prea tanar ca sa fiu spart. Pariez ca femeia aceea furioasa care vine spre tine ti-e cunoscuta. Si iata cum ajung eu inapoi pe scaun. Bine macar ca e aer conditionat. Hei tatae, vezi unde te asezi…

  6. micutza92

    mda..uitandu-ma la ceasul imens din fata mea pot sa imi dau seama ca stapana mea a decolat deja de 2 ore …in concluzie iar o sa ajung prin mainele cine stie cui .woow ce caine imens ..zici ca e haina de blana a stapanei ..hi,hi! heei ce faci? ia-ti botul de pe mine caine balos ..:-W.Si purtata in gura acestui caine ajung sa fiu gata ingropata ca pe un os.Chiar in momentul cand imi spuneam rugaciunea,pentru ca nu mai aveam nicio speranta ,apare o tanara domnisoara care ma salveaza:”mm ce avem aici ?!”Deja eram fericita si gata sa-mi recapat statutul,insa nu ma pune nici la ochi ,nici pe cap…oare ce are de gand sa faca cu mine?ma pune in geanta si dupa 15 min ma scoate si observ ca sunt data unei fetite caruia viatza nu ia daruit bucuria de a vedea frumusetile care o inconjoara,iar eu urma sa ii acopar acest “defect”.sunt cea mai fericita pereche de ochelari pentru ca acum chiar ajut cu adevarat pe cineva ..nu mai sunt doar o fitza!

  7. tzukamik

    Stau pe raft alaturi de colegii mei si vedem cum trecatorii se uita galesi la noi insa nu prea indraznesc sa se apropie de vreunul, si stam si asteptam… Ne-ar place sa ne adopte si pe noi careva, o persoana activa, o persoana serioasa, vesela. Nu-i problema, adoptam stilul sau de viata, noi ne confomam usor dar vrem doar afectiune si ingrijire, pentru ca tinem mult la eficienta lentilei noastre oferind la randul nostru protectie ochilor “parintelui adoptiv”, prietenului nostru…
    Iata, in sfarsit mi-m gasit locul, un domn inalt, elegant, cu privire agera m-a probat si i-am placut.. M-a luat cu el acasa si i-am ramas fidel.. ne potrivim si ne completam.

  8. totemtabu

    Asteptam emotionata plecarea in cea mai frumoasa vacanta pe care am avut-o pana acum, insa exact in momentul cand m-am ridicat, langa mine am vazut acea pereche de ochelari de soare pe care mi i-am dorit intotdeauna, insa pe care, cu siguranta, nu mi i-as fi putut procura. Nu-mi apartineau, erau ochelarii unei tinere care plecase spre biroul de informatii, uitandu-i intr-un colt al canapelei. Am mers langa ea si i-am inapoiat, dar spre uimirea mea, i-a luat in mana si i-a aruncat :”I-am lasat intentionat acolo, nu vreau sa-i mai vad niciodata,sunt sursa suferintei mele, imi aduc aminte de prima iubire,de vacante, de trairi, de emotii, dar voi omenii sunteti niste incompententi, nu intelegeti nimic-….si a plecat.
    M-am uitat cu regret la tanara suferinda, am ridicat ochelarii si involuntar mi-am cerut scuze ca si cum as fi fost raspunzatoare pentru ceea ce s-a intamplat. Este adevarat, asa cum va imaginati, i-am luat, insa nu i-am purtat niciodata. Coincidenta a facut ca in scurta mea vacanta sa ma intalnesc cu detinatoarea ochelarilor chiar in orasul in care locuia sora mea. Am vazut-o intr-un magazin de ochelari de soare. M-am oprit si am rugat-o sa-i ia inapoi pentru ca amintirile sunt cele mai mari bucurii ale unei persoane.

  9. totemtabu

    -¦.m-am ridicat si langa mine am vazut acea pereche de ochelari de soare pe care mi i-am dorit intotdeauna, insa pe care, cu siguranta, nu i-as fi putut procura. Nu-mi apartineau, erau ochelarii unei tinere care plecase spre biroul de informatii, uitandu-i intr-un colt al canapelei. Am mers langa ea si i-am inapoiat, dar spre uimirea mea, i-a luat in mana si i-a aruncat :”I-am lasat intentionat acolo, nu vreau sa-i mai vad niciodata,sunt sursa suferintei mele, imi aduc aminte de prima iubire,de vacante, de trairi, de emotii, dar voi omenii nu intelegeti nimic-….si a plecat.
    Este adevarat, asa cum va imaginati, i-am luat, insa nu i-am purtat niciodata. Coincidenta a facut ca in scurta mea vacanta sa ma intalnesc cu detinatoarea ochelarilor chiar in orasul in care locuia sora mea. Am vazut-o intr-un magazin de ochelari de soare. M-am oprit si am rugat-o sa-i ia inapoi pentru ca amintirile sunt cele mai mari bucurii ale unei persoane.

  10. diapav

    Eram gata sa adorm pe scaun unde ma pusese stapanul meu, cand vad ca cineva ma ridica si se uita la mine. Hm… super, oricum ai mei erau vechi. Ma ia si pleaca. Eu speriat imi caut stapanul din priviri dar nici urma de el. Doamna se aseaza pe acelasi scaun pe care m-a gasit si incepe sa citeasca ziarul. Intr-un tarziu apare un copil de mana cu tatal lui. Doamna ma ia si ii spune copilului: Iata ce am gasit. Iti plac? Copilul se uita la mine si da mofturos din cap. Apoi ma ia si ma arunca la cosul de gunoi. Doar ca nu nimereste, dar ma lasa acolo oricum.
    Acum s-a terminat, o sa raman aici o vesnicie, imi zic in sinea mea. Dar nici nu am apucat sa termin ca am simtit o mana care ma ridica, ma ia, ma sterge.Era stapanul meu care se intorsese dupa mine. Ce bucurie! Acum sunt din nou fericit.

  11. adriana25001

    -Ce bine ca plecam….dar…ce faceti? Unde va duceti fara mine? Hei!Nu ma uitati!M-au lasat aici, pe scaun! Gata cu vacanta! Trebuia sa vad soarele in Turcia…..s-a zis cu tot!
    -Uite un copil! Se apropie de mine…ma ridica si apoi…m-a trantit.Doamne! Cu ce-am gresit! Voi ramane cine stie cat aici pana ma vor arunca intr-un gunoi!
    -Hopa! Ce tipa cool! Poate , poate! Am noroc. Ma ridica, apoi m-a sters si …direct pe ochii ei frumosi…ce senzatie..are niste ochi superbi, ca azurul. Zici ca pe mine ma asteptau. Sper sa nu ma arunce! Nu.Superb!Plecam…..Ura!!Am scapat. Ne ducem catre terminalul 2 . Unde oare zboara avionul? Ma uit si …PARIS!!Nu-mi vine sa cred! Voi pleca la Paris! Ce Turcia,sa se duca fostul meu proprietar la turci. Eu ma duc la Turnul Eiffel. Fantastic! Voi vedea lume buna, voi intra in magazine de lux. Stiam un proverb…sau cum era..,,Tot raul spre un bine”

  12. dianaioana

    ” -Off, nu inteleg cum un magazin atat de mare nu se preocupa de noi!? Stam in vitrina si ne topim, nu primim un evantai, un suc rece ce sa mai spun de o plimbare in parc…” O voce straina se aude: “- Dar despre aceasta pereche ce imi puteti spune? Consider ca sunt potriviti pentru mine”, spune o tanara domnisoara blonda, asezandu-ma usor pe fata sa bronzata si plina de sclipici.”- Da, ii cumpar!”. Urmeaza un mic chin al ambalajului apoi sunt pus intr-o poseta imcapatoare alaturi de sute de produse care de care mai pompoase si colorate.
    Tanara ma scoate usor din cutiuta si ma aseaza pe crestetul sau, am o priveliste foarte buna aici sus.Pot vedea fete vesele, fete topite de caldura, pot vedea chiar si rude de-ale mele, de mult pierdute.
    Dupa multe ore, ajungem intr-un loc albastru, nu stiu exact ce e , pare o imagine desprinsa din afisul unei agentii de turism de vis-a-vis, care promitea vacante ideale cu mult soare. Nu am mai vazut asa ceva, e foarte placut, e soare insa un vant adie usor, e cald insa e o caldura placuta.
    Sunt asezat pe nisip, e foarte fierbinte! Privesc spre orizont, e ea, fara din magazin, alearga spre pata albastra, alearga, alearga si dispare.Sunt speriat.. unde e??? Raman in nelamurirea mea pana ce vine din nou spre mine si ma atinge, e umeda, e placuta aceasta umezeala. Vreau si eu acolo!!!

  13. paul196820

    o pereche de ochelari stea trista si plina de praf pe un raft intr-o cosignatie!a fost adusa de mult timp de o perrsoana cu un chip trist[avea amintiri nu tocmai placute]si cum statea perechea de ochelari si se gandea la cate a patimit si la momentele triste din viata ei!a fost cumparata de o persoana tanara voioasa si trebuia sa fie un cadou pt iubita lui!ce mai incantare ce bucuri cand fata a primit cadoul[o fata frumoasa cu ochii albastri precum cerul]ce grija avea de mine,ma stergea mereu si ma punea la pastrat intr-o cutie.dar o zi de vara a fost fatala pt perechea de ochelari,tanarul s-a rastit la fata si a lovit-o cu palma peste fata,ochelarii au sarit si s-au spart.fata as-a aplecat plangand a luat perechea si a plecat.a zacut mult timp aruncata pe o masa,pana cand tanara a decis sa scape de cadoul iubitului[si asa era inutil] si a vandut-o la cosignatie.si de atunci asteapta o fata cu ochii ca cerul sa vina inapoi,degeaba,a trecut prea mult timp!

  14. freddie

    era odata o pereche de ochelari de soare care se bucurau de soarele cald al egiptului .trebuiau sa porneasca intr-o croaziera pe mare deosebita.nu mult dupa plecarea cu vaporasul la o aplecare mai mare peste bord ,saracutii au cazut in apa albastra si cristalina ,vazandui incet… incet cum se unduiesc spre fundul apei fix pe niste corali deosebiti.regrete ..au fost..dar daca stau sa ma gandesc ce frumuseti vad saracutii ,uneori ajung sai invidiez.sper ca niste temerari care se vor scufunda sa-i gaseasca si sa se bucure de ei in locul meu……iar ochelarilor le doresc viata lunga si frumoasa oriunde s-ar afla.

  15. mihaelamicu2001

    Sunt o pereche de ochelari ai unei femei tinere….Si ma plimb in fiecare zi peste tot. Pot sa spun ca am vazut de toate: bune, rele, orase noi, parcuri, cafenele, flori, zapada.
    Pot spune ca traiesc asemenea celei care ma plimba in fiecare zi. Am noroc ca are grija de mine, ma iubeste, iar eu incerc sa nu o incomodez prea mult, sa o ajut pentru a vedea lucrurile mai bine….in roz

  16. micki23

    negriciosi sizglobi stateau pe nasul in vand al unei pitipoance niste ochelari de soare proaspat cumparati…pitipoanca mergea din bar in bar din terasa in terasa si din pat in pat , iar bietii ochelari dupa ea… multe au mai

  17. simonaveronica

    V-am intalnit dintr-o intamplare, va uitase cineva pe un scaun in aeroport. M-am apropiat de voi…fara sa vreau, fara sa stiu daca trebuia sa va ridic de acolo sau nu.. v-am vazut singuri si stingeri-¦v-am ridicat de pe scaun si mi i-am insusit, cu toate ca trebuia sa ii returnez, dar nu stiam cui…v-am placut e vina mea…ca va iubesc si nu ma mai pot desparti de voi de vina-i numai inima.

  18. irinao

    Ma trezesc dintr-odata singura pe un scaun rece si neprietenos. Miss a disparut ca prin farmec si ma simt parasita. Chiar imi placea de ea. Era o tipa moderna si avea intotdeuna grija de mine: ma curata, ma tinea la caldurica in suport si cand ne plimbam, eram cele mai tari. Toata lumea intorcea ochii dupa noi. Dar telefonul asta, bata-l vina. Toata ziulica vorbea la el si i-a distras atentia. De la mine. Dar nu-i nimic. O iert daca se intoarce dupa mine. Chiar acum.
    Ma gandeam ca daca imi doresc destul de mult, o sa ma auda. Se pare ca nu am noroc. Vad o fetita cu o acadea trecand rapid pe langa mine. Un domn corpolent imi arunca o privire. Da,da, ia-ma cu tine. Nu-mi place sa stau singura aici. Te roooog. Promit ca voi fi cea mai cuminte. Nici pas n-o sa zic. Nici n-o sa ma misc de unde o sa ma asezi.
    Strigatul meu disperat de ajutor isi face efectul. Ma simt ridicata in vazduh si amestesc putin, dar m-am obisnuit cu inaltimea. Doar sunt profesionista. Ma asez comod si incerc sa arunc o privire catre noua mea stapana. Ochi albastri, par blond, suna promitator. Dar deodata o voce groasa razbate din spatele meu. Ups, se pare ca am un stapan…

  19. Gavriloiadina

    Am fost uitati pe un scaun in aeroport…Si ce daca…si asa stapana nu avea grija de noi.Suntem niste ochelari fitosi si nu putem permite sa fim aruncati asa de colo-colo…Vom sta binisor aici pana cand altcineva ne va lua si ne va aprecia asa cum meritamDar orele trec si nimeni nu observa perechea de ochelari,care striga cu glas sugrumat si cersesc putina atentie.Mandria de mai devreme s-a risipit ca un fum si acum chiar si vechea stapana este mai buna decat singuratatea.Si hop…cineva se apropie…o femeie corpolenta.Ochelarii aproape ca topaie de bucurie,vor avea tot ce si-au dorit.TROSC,ochelarii au primit mai mult decat puteau duce,atunci cand femeia s-a asezat pe scaun.

  20. slly

    Mayday, mayday, mayday….m-am ratacit!!!!!Stapana mea a vorbit prea mult la telefon si apoi s-a grabit catre imbarcare. Fara mine nu se poate descurca pentru ca eu o aparam de razele nocive ale soarelui, ii protejam ochii atunci cand era la piscina sau conducea masina, iar ea avea grija mereu de mine…..ma lua cu ea oriunde, imi stergea lentilele cu blandete. Acum ce ma fac?! Ia uite…..vine cineva…ahhhh….m-a vazut dar m-a lasat aici! Vine o domnisoara….in sfarsit…. m-a salvat. A inceput sa strige daca si-a pierdut cineva o pereche de ochelari si atunci am vazut cum stapana mea fugea catre mine! Stia ca fara mine nu se va descurca si ca eu sunt perechea de ochelari preferata a ei!

  21. dianamar

    Era o zi in sorita cand s-a decis sa plece in vacanta.M-a luat si pe mine ca un accesoriu foarte important la tinuta ei si ma simteam in sfarsit importanta .Soarele era sus pe cer si stralucea cu ardoare.A ajuns la aeroport si in sfarsit imi treageam si eu sufletul dupa o munca atat de grea impotriva soarelui.
    Dintr-o dat ea se ridica si pleaca in graba.Am intrat in panica deoarece nu stiam ce se intampla,vroiam sa strig dar stiam ca nu ma va auzi nimeni,eram doar o simpla pereche de ochelari uitati pe o bancheta dintr-un aeroport.Au urmat zeci de minute de plans si neliniste deoarece nu stiam ce se va intampla cu mine,ramasesem singura.Se facuse seara ,sansele de a se intoarce stapana mea dupa mine erau minime si frica crestea cu fiecare minut ce trecea.Sperantele mele erau pe sfarsite .oameni care ma priveau si ma luau in maini ,parca cu intentia de a ma rapi si de a-mi face rau.Plangeam si parca nu mai aveam puterea sa ma zbat,pentru mine era totul pierdut ,imi pierdusem prietena si in acelasi timp stapana ceea ce era foarte greu pentru mine.Adormisem si dintr-o data am simtit o atingere fina dar in acelasi timp tremuranda.Am crezut ca visez dar m-am trezit si am vazut-o pe ea ,care s-a intors dupa mine.Avea lacrimi in ochi si privirea un pic tulburata.Se intorsese din avion in cautarea mea si intr-un final m-a si gasit.Nu putea sa ma lase acolo ,deoarece insemnam prea mult pt ea .Eram un cadou din partea iubitului ei,pe care il primise anul trecut de ziua ei.Eram bucuroasa pentru ca imi regasisem prietena si ea ma regasise pe mine.

  22. rekaalina

    Vai,vai,vai ce ma fac acum ?iubita mea a uitat de mine si am ramas singur, sigurel pe acest scaun din aeroport.Ma uit in stanga,ma uit in dreapta si nimic, nu este nicaieri.Imi vine sa plang ,nu stiu ce sa cred .Oare m-a parasit sau a uitat pur si simplu de mine.Credeam ca sunt dragostea ei. Nu m-a abandonat niciodata pana acum, intotdeauna am stat pe parul ei parfumat si matasos,credeam ca suntem doi intr-o singura persoana.Au trecut 20 de minute de cand sunt singur si nimic ,nu apare ,dar stai…EXTRADORDINAR !!! ce -mi vad ochilor,nu-mi vine sa cred,este iubita mea ,alearga spre mine,ma ridica de pe scaun cu mainile ei gingase si moi ,ma strange in brate si ma pupa.Cu siguranta nu se va mai intampla sa ma uite,in soapta mi-a marturisit ca sunt dragostea ei .Pur si simplu ne completam.

  23. lilya76

    – Hei, Lilou, nu ma lasa aici. Uf, ce ma fac? Sunt o biata pereche de ochelari de dama uitata pe un scaun banal de aeroport. Ce poate fi mai rau de atat? Trebuia sa fiu in drum spre Viena, orasul muzicii. Ah… nu-mi vine sa cred. Deodata, pe scaunul din stanga se aseza un tanar chipes. Isi pune ochelarii pe scaunul meu la doar 2 cm distanta. Ma uit… rosesc… erau cei mai frumosi ochelari pe care ii vazusem vreodata. Cu un aer degajat se prezinta: – Polaroid, colecția Furore.Tu? Ma adun si raspund cat de cat increzatoare: Nina Ricci. Ma intreaba: – Singurica? – Abandonata sau uitata, nici eu nu stiu. Acum trebuia sa fiu la Viena, dar din pacate… Nici nu termin bine ce am de spus ca ma lua in brate. Rosesc din nou… Ma stranse si mai tare. Hei… – Sssst, taci din gura. Tanarul chipes de pe scaunul alaturat, intinse mana, lua ochelarii, ii strecura in rucsac si se ridica sa plece. Nici nu isi dadu seama ca nu luase doar perechea lui de ochelari, ci doua…
    Odata ajunsi in rucsac imi da drumul. – Multumesc mult, ii zic plina de emotie. Imi face cu ochiul: – Nu mergem la Viena, dar gasim noi o frantuzoaica focoasa pentru tine.

  24. virginia27

    Stiu!Cost mult si am prieteni din aceeasi clasa ca si mine:Dior,Gucci si Police.Ma numesc Polaroid si in cateva minute va voi povesti cum mi s-au schimbat lentilele si ramele si cum m-am “ruginit” in buzunarul unuia care nu foloseste solutie de sters lentilele…Se facea ca stateam la ochii Virginiei,stapana mea,fata de care eram loial 100%.Numai ca dragostea te poate desparti prin cele mai crunte metode,in momentul in care s-a indragostit in aeroport si a uitat de vechea ei iubire..Eu!!M-a lasat pe un scaun fad,pierdut intr-un calvar.Niste maini muncite si pline de riduri m-au ridicat intr-un final,apoi m-au folosit pana la epuizare.Pe actualul meu utilizator il cheama Petrica,peste care a dat norocul,cum spune el,sa ma gaseasca pe un scaun intr-o escala din Spania,unde fusese la cules capsuni.Viata poate fi cruda cateodata,dar inca traiesc cu speranta sa ma uite intr-un aeroport si sa ma gaseasca o alta femeie ca Virginia…Stiu!Slabe sanse!Dar speranta mea nu va muri odata cu culoarea ramelor mele…

  25. kandra

    Zilnic ma plimb intr-o atmosfera romantica alaturi de posesoarea mea si asist la momentele placute din viata ei… Mergem prin parc, ma harjonesc si eu cu dl. Lentila, cand posesorii nostri se saruta si se alinta.
    Ce viata frumoasa ..si cat de placut este sa vezi cum doi oameni se iubesc tot mai mult pe zi ce trece.
    Ieri dupa amiaza au facut o plimbare romantica cu iahtul pe mare, am fost alturi de ei cand el a cerut-o pe ea in casatorie, intens moment, intens sarut apoi… Incurcandu-se de noi, ne-au dat jos de la ochi pentru a savura momentul..
    In acea noapte am ramas cu dl. Lentila, la pupa ambarcatiunii privind stelele, imparatsindu-ne si noi emotiile si trairile in timp ce luna isi arunca razele ei blande asupra noastra, a indragostitilor.
    😀

  26. ellla2m

    Laura! Lauraaaaaaaaaaa! Staaaiiii! Unde te duci? Ia-ma si pe mineeee! Vreau sa merg si eu in Maldive-¦Ce, crezi ca doar tu ti-ai dorit sa ajungi acolo? M-ai uitat aici pe scaunul asta rosu, desi stii ca vei avea nevoie de mine-¦Si cata agitatie e in jur! Mi-e putin cam teama, recunosc. Acum eu ce fac? De ochii carei fete voi mai avea grija? Se apropie un domn de mine si ii simt degetele grasute pe spate-¦brrr-¦da, ce mai descoperire, da, m-a uitat si ce? Unde ma duci? Eu vreau in Maldive cu Laura, nu cu tine! Sa iti fie clar! Eu nu sunt de nasul orsicui! Ai inteles? Offf, Lauraaaa, cui m-ai lasaaaatttt? Vreau sa fiu pe insula, sa simt briza, sa ma oglindesc in cocktailul tau si sa am rasfat la soare…Laura, mi-e dor de tine, deja…Oare te voi mai revedea?

  27. Anyuta

    Astazi a fost cea mai urata zi din intreaga mea existenta. Totul a inceput cu o dimineata innorata, insa snoaba mea de proprietara a decis ca ca ar fi interesant daca m-ar lua cu ea, ca ar iesi mai mult in evidenta. Am plecat asadar, spre destinatia aeroport, pentru a-i putea astepta un prieten “foarte special”, dar cum afara a inceput ploaia, eu am coborat de pe nasul ei perfect si am aterizat pe scaunul murdar si lipicios din aeroport. Am asteptat eu ce am asteptat, insa am inceput sa ma plictisesc, iar Emilie nu mai venea, asa ca din (ne)fericire pentru mine (?!), m-am bucurat cand a venit o femeie grasa, intr-o uniforma mult prea stramta si m-a apucat strans cu degetele ei noduroase, facandu-ma sa cred ca ma va inapoia aiuritei de Emilie. Insa a fost mult mai rau! M-a pasat unui baiat uscativ, acesta m-a aruncat in buzunarul din fata al jachetei lui, unde am ramas mult si bine, pana cand, dupa multe ore, s-a decis sa ma elibereze, asezandu-ma pe raftul cel mai de sus al unui dulap urias ce imi parea extrem de cunoscut. Atunci, usa dulapului s-a deschis, iar Emilie si-a asezat poseta pe unul dintre rafturi. Nu-mi venea sa cred! Emilie s-a uitat la mine acuzator si a zis:
    -Aha, deci aici erai!

  28. Ithilien

    Dupa un zbor de 3 ore, aproape ca m-am intoxicat de la atata fixativ cat isi daduse Janin, proprietara mea, in sfarsit aer. Acum ma da jos de pe cap, si ma lasa pe o banca, alaturi de ea. Facem escala la Londra, ne indreptam spre SUA, dar zborul de legatura are intarziere. Ma uitam plictisit in jur, si tocmai vazusem o super pereche cu rame rosii deasupra nasului unei domnisoare in roz, cand Janin isi tranteste ziarul deasupra mea, si nu mai vad nimic, decat poza unui vulcan islandez… stau asa multa vreme, si dorm la umbra, pana cand deodata soarele imi navaleste in lentile. Ma dezmeticesc si o vad pe Janine la vreo 10 m, cu ziarul in mana, fugind de mama focului sa prinda legatura. Imi dau seama ca aceasta e ultima data cand o mai vad. Niste maini mari si unsuroase ma apuca neceremonios. Barbatul cu un dinte de metal se uita adanc in lentilele mele, si isi curata dintii cu limba. Apoi ma indeasa intr-o geanta neagra. Totusi, ma linistesc : langa mine, un bilet de avion spre SUA. Pana la urma tot vad New Yorkul.

  29. gabbis

    De cand am devenit proprietatea unei frumoase femei de afaceri, am incercat sa o protejez toata vara de razele naucitoare ale soarelui..Chiar acum 15 minute i-am protejat si ochii de lacrimi care ii curgeau suvoi fiindca a trebuit sa se desparta de iubitul ei la aeroport..Ce suferinta incerca sa mascheze in spatele meu..Nu intelegeg de ce am devenit paravanul acestor sentimente neimpartasite…Dupa decolarea avionului s-a asezat resemnata pe un scaun si m-a dat la o parte ca sa poata sa isi stearga lacrimile de durere..Nu prea am inteleg eu bine, ce e cu iubirea asta..M-a asezat pe un scaun alaturat si a inceput sa vorbeasca la telefon..s-a ridicat in graba cand a vazut ceasul si m-a uitat acolo! Cat am strigat de disperat, sa nu ma uite..Nici o sansa…Dupa o jumatate de ora s-a asezat langa scaun o familie cu un copil de vreo 6 anisori, care zambind m-a remarcat cum stateam suparat! Iar fericirea mea a fost maxima cand m-a ridicat usor, cu teama si bucurie, examinandu-ma asemeni unei opere de arta..Si ce poate fi mai frumos decat sa privesti in ochi un copil? Am inceput sa stralucesc cu bucuria si inocenta care o emanau insusi ochii acestuia…

  30. fdianamaria

    Cald. Mult mai cald decat am crezut vreodata ca poate fi.
    Simt ca mi se aburesc lentilele si nimeni nu ma ridica de aici. Citesc calm pagina de ziar care ma acopera si mi se face parca teama. E destul de intuneric si nici o briza nu ma trezeste din amorteala. Cald…mult prea cald….
    Au !!! M-a apucat cineva cu putere si m-a aruncat intr-un loc ingust si rau mirositor…oooo, dar chiar nu-mi place aici !!! Una din lentile s-a zgariat rau de doza accea metalica si zbarcita si acum nu reusesc sa ma strang, sa ma fac comod.
    Am sa zac aici mult si poate nimeni nu v-a descoperi vreodata ca eu m-am ascuns in paginile ziarului si-acum ma duc spre groapa de gunoi spre incantarea vreunui vagabond avid de “nestemate”.

  31. midnightcatbast

    Iata iar a sosit ziua in care detinatoarea mea va pleca intr-o calatorie de afaceri importanta si la care eu nu voi putea calatori cu ea…Iarasi sperante ca voi vedea zile insorite si calduroase, iar ramele mele vor ”straluci”de bucurie la simtirea ,razelor de soare care ma vor atinge.OFFF ..iarasi acceasi poveste ,dar! ce se intampla detinatoarea mea ma luat in palma ei..nu imi vine sa cred!! ce zii minunata parca deja simt si adierea vantului si caldura soarelui…visele mele se implinesc plecam intr-o calatorie ..dar acum e vorba doar de vacanta..in Brasil.Ma aseaza in geanta imi reintalnesc iar prietenii rujul,rimelul si sa nu uitam de confidentul meu fondul de ten.Am ajuns si la aeroport ,ne imbarcam,si gata decolam…OOO Brasil de abia astept sa te vad.Ceva nou se intampla detinatoarea mea ma scoate din geanta,hmm ciudat dar de bine ,acum sa vedem si noi lumea domni si doamne care citesc ,care asculta musica sau care adorm ,exact ca detinatoarea mea,si care din greseala ma scapa pe celalalt scaun care spre bucuria mea ii liber.Si se aude si capitanul navei care anunta ca am ajuns,si suntem gata de debarcare .Observa ca detinatoarea mea se ridica de pe scaun i-a geanta si hei.,hei nu ma lasa aici heloo tip eu,dar ea pleaca fara mine.De ce m-ar lasa aici ?S-a nu mai aiba nevoie de mine ,dar am fost PRIETENE FOARTE BUNE din ziua achizitionarii !off gata atat sa fi fost!Acum se face si curatenie in avion,pesemne toata lumea a coborat ..nuu nu ma atinge de ce faci asta lasa-ma aici tip eu dar femeia de serviciu nu ma aude ,si ma i-a si ma aseaza pe fata ei..off nu vreau sa fiu ”fitoasa” dar doamna asta ar avea nevoie de o ingrijire mai buna a fetei ,si se priveste in oglinda ,si spune ca arata bine cu mine pe fata.Gata tip eu ,vreau la stapana mea vreau la ea si nu ma voi mai plange de nimic!Dar dupa cum ii si proverbul ”speranta moare ultima” cand sa ma bage in geanta ei aud un glas cunoscut ,,da ,e ea e detinatoarea mea ce voce angelica ,venise dupa mine,chiar eram atat de importanta pentru ea..o iubesc de 1000 de ori mai mult .Si chiar in ultima clipa ma salveaza si iarasi ajung in palme stapanii mele ,ce bine e,gata sunt in siguranta!Si dupa aceasta mare peripetie gata pot recunoaste ca ma pot bucura de vacanta alaturi de ea si de soarele minunat al Brasiliei si ..hmmm ce bine arata acea pereche de ochelari de pe fata tipului …care dupa 15 minute de priviri continue vine la noi ,dar cine stie povestea asta in alta zii .:),acum sa ramanem doar noi 2 si ei 2 si doar o Brazilie ..oo Brasil care peripetii.

  32. navolid

    Iara m-a uitat stapana asta a mea.De data asta cred ca am incurcat-o .M-a uitat in Romania.Probabil in 20 minute o sa am o alta stapana sau un alt stapan.In toate voiajele sale,eu nu am vazut decat aeroporturi-¦ce viata de ochelari.Altii sunt dusi de stapanii lor fie la munte ,fie la mare,eu raman aproape de fiecare data pe scaune in aeroporturi. Fie ca sunt la New York,fie ca sunt la Cairo,fie ca sunt in Europa eu nu vad nici plajele ,nici zapada nimic stau in aeroport si sper sa nu se aseze nimeni peste mine si astfel sa imi creeze chiar probleme de imagine, sa ma sifoneze.Nu uitati eu sunt o pereche de ochelari rezistenti dar totusi pot avea probleme.Ce viata de ochelari!Eu stau prin aeroporturi si apoi ma gaseste cineva si ajung la obiecte pierdute alaturi de alte obiecte care au aceasi soarta ca si mine. Si toata vina o poarta stapana mea care a uitat de mine dar nu uita niciodata laptopu-™ ala pe care nu il lasa din mana .

  33. OanaVasiliu

    M-am hotarat cu doua zile inainte de aniversarea prietenei mele sa-i fac o surpriza si sa o vizitez la Londra. I-am anuntat prietenii si unul dintre ei s-a oferit sa ma astepte la capatul terminalului. Era o dupa-amiaza calduroasa, asa ca la check-in am cerut un loc la margine, insa nu mai erau locuri decat la geam. M-am bucurat ca nu am uitat ochelarii de soare acasa, ceea ce frecvent mi se intampla. Cand am aterizat la Londra si am deschis telefonul mobil, prietenul respectiv m-a anuntat ca mai intarzie pentru ca sunt probleme in trafic. M-am dus in sala de asteptare, unde m-am apucat sa-mi refac machiajul. Prietenul a venit mai devreme decat ma asteptam si am plecat grabiti pentru ca urmatorul tren sosea in cateva minute. In tren, mi-am dat seama ca imi lipsesc ochelarii, pe care cel mai probabil ii uitasem in sala de asteptare. Mi-a parut rau, erau niste ochelari primiti cadou, insa nu mai aveam timp de intoarcere. Ii povesteam prietenului de pierdere, cand controlorul de bilete a venit si ascultand discutia noastra, mi-a spus ca in vagonul celalalt este un domn care povestea ca a gasit in sala de asteptare a aeroportului ochelarii mei de soare. M-am dus si i-am explicat situatia, iar el foarte zambitor mi-a spus: “Be careful next time. You might not find them again.”

  34. manuelanec

    “Căldură extremă, multă lume, forfotă de vacanță…Văd singură, dar nu mă pot ajuta. M-am obișnuit să-i ajut eu pe alții! Åži iată ce răsplată: uitarea. Nu-i posibil ca, la valoarea mea, să fiu abandonată, fie și din greșeală, într-un loc plin de oameni, care văd numai ce vor. Nu și pe mine!
    Dacă mi-aș putea alege nasul pe care să călătoresc… Ce vis frumos… irealizabil… ca orice vis! Oamenii își pot alege avionul cu care să zboare. De ce eu nu pot avea opțiuni? Măcar de-aș fi fost “de vedere-, nu m-ar rătăci cu aceeași ușurință. Eticheta mea însă a spus altceva. Destin?
    Să sfârșim totuși lamentările: caut nas compatibil sau declanșez lupta pentru emancipare! Oamenii nu vor mai purta ochelari, ci ochelarii vor purta oameni compatibili. Selecția va fi dură!- (“Jurnalul unei perechi de ochelari de soare- – fragment)

  35. manuelanec

    “Căldură extremă, multă lume, forfotă de vacanță…Văd singură, dar nu mă pot ajuta. M-am obișnuit să-i ajut eu pe alții! Åži iată ce răsplată: uitarea. Nu-i posibil ca, la valoarea mea, să fiu abandonată, fie și din greșeală, într-un loc plin de oameni, care văd numai ce vor. Nu și pe mine!
    Dacă mi-aș putea alege nasul pe care să călătoresc… Ce vis frumos… irealizabil… ca orice vis! Oamenii își pot alege avionul cu care să zboare. De ce eu nu pot avea opțiuni? Măcar de-aș fi fost “de vedere-, nu m-ar rătăci cu aceeași ușurință. Eticheta mea însă a spus altceva. Destin?
    Să sfârșim totuși lamentările: caut nas compatibil sau declanșez lupta pentru emancipare! Oamenii nu vor mai purta ochelari, ci ochelarii vor purta oameni compatibili. Selecția va fi dură!- (“Jurnalul unei perechi de ochelari de soare- – fragment)

  36. manuelanec

    “Caldura extrema, multa lume, forfota de vacanta…Vad singura, dar nu ma pot ajuta. M-am obisnuit sa-i ajut eu pe altii! Si iata ce rasplata: uitarea. Nu-i posibil ca, la valoarea mea, sa fiu abandonata, fie si din greseala, intr-un loc plin de oameni, care vad numai ce vor. Nu si pe mine!
    Daca mi-as putea alege nasul pe care sa calatoresc… Ce vis frumos… irealizabil… ca orice vis! Oamenii isi pot alege avionul cu care sa zboare. De ce eu nu pot avea optiuni? Macar de-as fi fost “de vedere-, nu m-ar rataci cu aceeasi usurinta. Eticheta mea insa a spus altceva. Destin?
    Sa sfarsim totusi lamentarile: caut nas compatibil sau declansez lupta pentru emancipare! Oamenii nu vor mai purta ochelari, ci ochelarii vor purta oameni compatibili. Selectia va fi dura!- (“Jurnalul unei perechi de ochelari de soare- – fragment)

  37. freaxx

    Ce zi frumoasa si insorita! Vai si ce bine ma asortez cu tinuta domnisoarei mele preferate care nu s-a uitat la bani si m-a cumparat pe mine “Cei mai aratosi ochelari 2010”. Wow, suntem la aeroport, yay, plecam in vacanta aceea din Antalya, cat de perfect o sa fie! Ups, ce tejghea murdara, cine lucreaza aici, gorile?! Hey, hey, ce faciii? Unde te ducii? Si uite cum alearga disperata fara sa se uite in spate, aici unde sunt eu.. Unde pleaca fara mine? De ce? Nu se poate..
    “Ia uite, alta fata care si-a uitat ochelarii” zise o domnisoara. Nu rezista si ma probeaza “Ce draguti sunt si ce bine imi stau!” Sper ca nu are de gand sa ma “adopte” ea, nu mi-ar placea sa vin aici in fiecare zi. Intre timp, ma pune pe un raft si ce sa vad, alte obiecte pierdute. Dupa cateva minute vine o fata si intreaba “Daca nu au gasit o esarfa rosie”, la care i se raspunde ca nu si tot uitandu-se pe raft insistent, ma vede si intreaba din nou cutezator “Dar o pereche de ochelari nu ati gasit?” la care de data aceasta i se raspunde “Da.” Si uite asa, ghici, am ajuns la alta proprietara care a calatorit in insulele Tenerife, unde m-am bucurat de multa soare si caldura, si care nu m-a uitat nicio clipa undeva, purtandu-ma mereu si mereu.

  38. TALISMAN

    Eram in aeroport pe un nas si citeam ziarul. Am stat si in locuri mai confortabile decat acest nas coroiat si plin de negi, dar asta e… Deodata, cat sunt de lung,ma trezesc aruncat pe o masuta si cu ziarul asezat deasupra, iar propietarul plecand grabit. Ma uitase. Of…nu stateam chiar rau, o poza cu sexi braileanca nimerise chiar pe una din lentilele mele, insa ghinion…pe cealalta statea o poza cu Basescu in timp ce abera despre scoaterea tarii din mizerie(e adevarat…nu doar in poze face asta). Brrr…si acum simt cum mi se zbarleste snuruletul. Nu stiu ce imagini socante ati vazut la viata voastra, insa…sa-l vedeti pe Base’ cu ochelari de soare !!! Mitul lui Dracula ar fi spulberat instantaneu iar toate cabinetele medicale ce incep cu psi…ar fi invadate. In timp ce ma zbateam intre agonie si extaz…simt ca sunt luat pe sus si aruncat intr-o sacosa. Waw…ce e asta? Eram inghesuit intre banana decapotabila si un CD cu manele politice. Si cand credeam ca nu se putea sa fie mai rau…
    – Desteptarea ! se auzi o voce indepartata, ai avut un cosmar. Hai sa ne stergem pe lentile si sa mergem. A venit avionul si ti-au expirat si cele 10-12 randuri alocate…
    = sfar…shit =

  39. D33a

    O iubeam foarte mult pe Andreea, stapana mea, o frumoasa studenta care stiam ca facuse sacrificii sa ma cumpere, iar acum..ma gandeam cu amaraciune ca, grabita fiind, m-a uitat pe acest scaun neprietenos in mijlocul unei forfote ametitoare. Gandurile negre mi-au fost intrerupte de un baiat dragut care m-a ridicat usor, m-a privit atent si multumit probabil de ceea ce a vazut m-a asezat intr-un buzunar cam micut dar in care din fericire nu am stat prea mult.
    Am auzit o voce calda:-Domnisoara, cred ca acesti ochelari pe care tocmai i-am gasit vi s-ar potrivi perfect !
    Chipul fetei s-a luminat si cu speranta si-a atintit privirea asupra mea iar eu de emotie am varsat cateva lacrimi, pentru ca, ati ghicit probabil, fata era Andreea mea, care fericita m-a luat in brate, m-a mangaiat si recunoscatoare a oferit un pupic baiatului in semn de multumire.Privirile admirative ale acestuia m-au facut sa sper ca se vor mai revedea.

  40. nalina

    ah am fost uitat aici!acum sunt sigur ca vechea mea stapana era o uituca,probabil voi fi gasit de o alta stapana care ma v-a pretui mai mult deoarece voi fi considerat norocul ei.dar stai!m-a zarit un barbat care vine spre mine,NU!!!!!ce poate face un barbat cu mine???probabil ma va darui cuiva drag lui si poate asa imi voi gasi stapana ideala care sa aibe grija de mine,dar daca stapana va fi si ea o uituca?Se pare ca voi ajunge la Paris acolo merge acest barbat suntem in avion iar eu sunt in mainile lui!Ce face?intra in vorba cu o tipa traznet de langa el si o intreaba ce parere are despre mine,acesteia ii sticlesc ochii semn ca ma place si ajung daruit la ea.Ajung la Paris si constat ca aceasta nu ma dorea pentru ea ci sa ma faca cadou prietenei sale bune din Londra care se pare ca ma dorea de mult si asa ajung intr-un colet intr-o cutiuta eleganta de cadou,drum lung spre Londra la destinatia finala cred.Odata ajuns acolo facand cunostinta cu noua mea stapana s-au terminat si aventurile mele,insa eram fericit gasisem stapana ideala care avea grija de mine mereu si care ma plimba prin frumoasa Londra.Eram si suntem de nedespartit.

  41. manuelanec

    “Caldura extrema, multa lume, forfota de vacanta…Vad singura, dar nu ma pot ajuta. M-am obisnuit sa-i ajut eu pe altii! Si iata ce rasplata: uitarea. Nu-i posibil ca, la valoarea mea, sa fiu abandonata, fie si din greseala, intr-un loc plin de oameni, care vad numai ce vor. Nu si pe mine!
    Daca mi-as putea alege nasul pe care sa calatoresc… Ce vis frumos… irealizabil… ca orice vis! Oamenii isi pot alege avionul cu care sa zboare. De ce eu nu pot avea optiuni? Macar de-as fi fost “de vedere-, nu m-ar rataci cu aceeasi usurinta. Eticheta mea insa a spus altceva. Destin?
    Sa sfarsim totusi lamentarile: caut nas compatibil sau declansez lupta pentru emancipare! Oamenii nu vor mai purta ochelari, ci ochelarii vor purta oameni compatibili. Selectia va fi dura!- (“Jurnalul unei perechi de ochelari de soare- – fragment)

  42. divuta

    simteam cum ma mangaie razele soarelui…din cand in cand ma acoperea cate un fir de nisip fin dar un vant caldut il ducea mai departe…vedeam cativa tineri foarte sumar imbracati,aproape ca mi se abureau lentilele de rusine,care dispareau sau mai bine zis din cauza nisipului pe care il aruncau pe mine in fuga lor spre valuri,din cauza caruia nu mai vedeam mare lucru…..am simtit deodata ca cineva ma ridica….era si timpul ma saturasem sa numar firele de nisip care ma acopereau si imi zgariau “retina”…ma sterge usor cu coltul de la tricou si ma aseaza pe nas cu sprijin pe urechile un pic cam clapauge si se aseaza pe nisip cu burta la soare si in cateva secunde adoarme…acum observasem sticluta de Salitos pe care o tinea strans in mana, care cred ca era foarte rece si gustoasa dupa bruma care scurgea usor pe nisipul fierbinte…si trece 1 ora..trec 2 soarele dogorea ..imi doream sa vina refluxul sa ma racoreasca un pic….incepusem sa cred ca sunt pe plaja de la Nisa si poate o sa alunec usor si ma v-a gasi cineva sa ma puna in suport sa-mi racoresc putin ramele…si de ce nu Mihaela?Raduleasca sigur ar avea grija de mine…nu m-ar lasa asa ca pe Dani cu ochii in soare…da ce zic…sigur am facut insolatie…sa ma indoiesc ca am protectie UV?

  43. virginia27

    Buna ziua,
    am participat la acest concurs,dar vad ca nu mi s-a postat comentariul.Maine este extragerea si as dori sa fiu introdusa in concurs.
    Va multumesc!
    Virginia

  44. adealex

    OFICIUL OBIECTELOR PIERDUTE – ( AEROPORTUL BEN- GURION-TEL-AVIV)
    Nume si prenume : Noi, Lentila(” Noi” este pluralul majestatii)
    Varsta: Cu garantie cu tot, 3 ani.
    Stare civila: Pierduti in aeroport(banuim ca uitati in graba) de Yan care a fugit indarat cand a auzit in telefon cuvintele ” Travaliu ” si ” Contractii” ceea ce trebuie sa fie de rau daca ne-a lasat pe Noi acolo.
    CV – Am trait imperial , intr-o casa pe malul marii unde aveam etajera Noastra. Dupa ce am fost pierduti in aeroport Ne-a lins un caine si Ne-a umplut de scarbosenii pe urma NE-a luat unu’ plin de batoane , care dupa 2 ore NE-a pus pe un desk , a urlat ceva si a sarit in aer. Desk-ul s-a facut zob . Nu era de firma . Noi,DA.Momentan,suntem chiori de o lentila si atasati la fisa asta.Asteptam presa.Exclus ecranizari,rame prea sensibile la stressul aventurii.

    .

  45. irinao

    Eram sigura ca asa se va intampla. A plecat la o tura cu rolele si dusa a fost. Nici macar nu si-a dat seama cata nevoie avea de mine. Doar soarele era bine ridicat pe cer. O ingrata. Bine macar ca adie o boare de vant ca m-am prafuit de tot pe banca asta.
    O aratare paroasa si latratoare se apropie repede. As fugi cat m-ar tine picioarele…daca as avea picioare. Simt o limba umeda si moale care ma cerceteaza curioasa. Nu sunt de mancare…pleaca de aici! Dar n-am noroc. Ma trezesc trantita pe jos si, noroc ca am aterizat pe iarba, ca altfel era vai de lentilele mele. Deduc ca vrea sa se joace cu mine, dar mie nu prea imi vine, caci balamalele nu prea ma mai tin si nici lentilele nu se simt chiar confortabil.
    Iata si salvarea. Stapana vine intr-o suflare si ma salveaza de la un sfarsit nu prea eroic. O iert de data asta. Cu conditia sa nu se mai repete, bineinteles!

  46. mara55

    Undeva pe Terra, sfarsit de mai… Soarele ardea cu putere.

    Cand m-ai ales de pe raft ai zis:In sfarsit o pereche de ochelari frumoasa. Am aterizat imediat pe nasucul tau delicat pentru proba. Iar zambetul din oglinda mi-a dat de inteles ca sunt ceea ce cautai. De atunci am fost nedespartite: mergeam impreuna la serviciu, in parc, la shopping.

    Undeva pe Terra, sfarsit de iulie… Caldura insuportabila.

    In parc totusi era un aer placut. Ai gasit o banca libera si te-ai asezat. M-ai pus alaturi si privind in jur ai oftat. Perechile de indragostiti ce se plimbau agale pe alee, copiii plini de neastampar, toate te-au facut sa oftezi… Tu erai singura. Iar asta te durea cel mai tare. Deoadata suna telefonul. Raspunzi, asculti, inchizi. Arunci telefonul inapoi in poseta, te ridici si pleci in graba. Fara mine… Nu se poate. Acum ce fac? Prin mine vedeai lumea cu alti ochi… Si cu toate astea, iata-ma singura pe o banca, intr-un parc, undeva pe Terra, fara raspunsuri la intrebari. Am doar speranta ca iti vei aminti si te vei intoarce dupa mine pana nu va fi prea tarziu.

  47. dejavogue

    “Singura, pe o bancuta verde in parc… asa imi petrec eu o zi din viata… ce nepotrivit! Bine macar ca nu imi este cald – doar sunt Polaroid! Ma intreb totusi cum a fost posibil sa ma uite cineva pe mine?! Adica… PE MINE ?!Dar ma rog, totul in viata are un sens, poate de acum imi va fi mai bine.. cu toate ca… imi era bine si in acea husa catifelata, moale si parfumata…Dar sa nu ma intristez! Ma bucur de adierea usoara a vantului, de razele soarelui… si imi pare bine ca in ultima clipa in care am vazut-o pe proprietara mea ea speriata ca vai de ea:)) Ma intreb de ce? Un lucru mi s-a parut ciudat, si anume liniile verzi de pe spatele rochiei noi… nu imi amintesc sa le fi avut cand a cumparat-o… iar verdele acela era groaznc ;)) … HIII! Vine cineva! In sfarsit!! Ce maini delicate are… acum imi admira lentilele :)…Ce s-a intamplat?!? De ce nu ma place?!? Waaai NUU!! Ce am la spate?!? Oh NU!!Ziceti-mi ca in coltul bancii nu scrie!”

  48. simonaveronica

    Unde vreti sa fug? Cerul este mult prea departe ca sa zbor la el(si nici macar nu am aripi), iar pamantul este mult prea tare ca sa ma adapostesc la sanul lui. Mai bine raman aici. Este umbra si racoare unde sunt eu. Sunt cu “sufletul treaz, pe scena divina din teatrul lui Dumnezeu”. Sunt acolo unde nu ma cauta nimeni: uitati pe o banca in parc.

  49. dejavogue

    “Singura, pe o bancuta verde in parc…asa imi petrec eu o zi din viata…ce nepotrivit! Bine macar ca nu imi este cald-doar sunt Polaroid!Ma intreb totusi cum a fost posibil sa ma uite cineva pe mine?! Adica…PE MINE ?!Dar ma rog, totul in viata are un sens, poate de acum imi va fi mai bine..cu toate ca…imi era bine si in acea husa catifelata, moale si parfumata…Dar sa nu ma intristez! Ma bucur de adierea usoara a vantului,de razele soarelui…si imi pare bine ca in ultima clipa in care am vazut-o pe proprietara mea ea speriata ca vai de ea:).Ma intreb de ce?Un lucru mi s-a parut ciudat,si anume liniile verzi de pe spatele rochiei noi..nu imi amintesc sa le fi avut cand a cumparat-o…iar verdele acela era groaznc;))…HII! Vine cineva!In sfarsit!Ce maini delicate are…acum imi admira lentilele:)…Ce s-a intamplat?!De ce nu ma place!?Waaai NUU!!Ce am la spate?!Oh NU!!Ziceti-mi ca in coltul bancii nu scrie!”

  50. Fragutza

    Hei TU, trecatorule! te-ai simtit vreodata in plus, in momentele cand erai singur?cand ai fost uitat de lume precum o

  51. asias

    Ieri am găsit pe banca solitară
    Din parc o biata pereche de ochelari de soare…
    Sărmana! Ce mîini necunoscute
    V-au strîns la piept și-apoi vă aruncară ?

    La ce-ntîlnire mărturii tăcute
    Mi-ați fost ? Ce ochi cuminți ori plini de pară,
    Privind la voi cu drag, se bucurară
    Åži v-au uitat apoi așa de iute ?…

    Săltau atîția fluturi pe alei
    Cînd străluceați în roua dimineții…
    Ce v-ați făcut mireasma timpurie ?…

    Ce tristi imi stati acuma si uitati, in parc, pe-o banca
    Nu vreau să plîng… O clipă-i visul vieții…(adaptare personala dupa Åžtefan Octavian Iosif | Sonete).

  52. Fragutza

    “Hei TU, trecatorule! te-ai simtit vreodata in plus, in momentele cand erai singur?cand ai fost uitat de lume precum o haina veche aruncata in cufarul bunicii?nu cred…Adela, fata dulce si cu ochii ginagasi pe care eu ii protejam zi de zi de soarele arzator, m-a uitat aici, intr-un parc pustiu, pe o banca umeda si rece..trist…lentilele-mi sunt reci, picaturile ce cad din Cer ma fac sa-mi pierd culoarea, mi-e frica..husa mea de catifea rosie nu este acum decat o frunza vestejita care-mi zgarie bratele. Luna nu ma dezmiarda precum falosul Soare, iar stelele nu coboara de acolo de sus precum fluturii care ma mangaiau in miez de zi..astept ca linistea sa zbiere in sufletul Adelei si ea sa-si poata aminti de mine..aici nu e lumea mea, sunt in plus, aici nu sunt EU, Polly mereu zglobie care se aseza pe nasul fin al Adelei sau in parul ei moale, sau chiar se agata vitejeste de tricoul sau gentuta ei colorata. Vrei sa fii TU, eroul meu?du-ma departe de intunericul lugubru si invie-ma cu stralucirea zilei de maine!iti jur sa-ti fiu alaturi la fiecare rasarit al vietii tale si pana la apus!”

  53. FELICIA

    Chiar ma bucur ca am fost uitata aici. Este un loc minunat: aer curat, lume linistita,indragostiti care se plimba cu capul in nori, batranei simpatici care nu-si iau ochii de la alee, atenti fiind pe unde calca, deci spre mine, nicio privire. Putin ragaz nu-mi strica nici mie….sa pot privi si eu pe unde poftesc. Toate ca toate, dar scopul meu este sa apar ochii de lumina puternica a soarelui, nu sa lancezesc aici, uitata, pe-o banca-n parc. Incep sa ma plictisesc, as striga daca as putea. Ma simt inutila si, mai mult, am lentilele murdare, cu multe amprente, dupa care mi-ar putea gasi cineva stapanul. Insa cine ma gaseste, cu siguranta, nu va dori asta, ci ma va pastra pentru sine, pentru ca nu sunt o pereche oarecare de ochelari, ci una de la Optiblu.
    Deodata, vad niste ochi albastri care se apropie de mine si apoi o oglinda in care ma vad…da, va sta bine cu mine, domnisoara, zic eu, incantata de noua stapana.

  54. cristinadavid

    Sa recapitulam: sunt o perece de ochelari care stie sa povesteasca si mai mult decat atat sa scrie. Din acestea rezulta ca am o oarecare inteligenta, nu? Pai atunci cum v-ati gandit ca am fost pur si simplu uitata? E o neintelegere la mijloc. De fapt asta fac des: sar din vreo geanta care ma poarta si incep o expeditie prin imprejurimi. De multe ori ma agat de cate o antena de masina sa vad si locuri mai indepartate. O data am luat avionul pana in Odessa si am coborat scara lui Potyomkin. Am fost putin ametita dupa, dar m-am distrat la maxim. Mi se pare ca am o fotografie de atunci…
    Cand ma murdaresc ma rostogolesc aproape de vreo pisica cu blana moale si ea ma curata imediat. Cateodata, ca astazi, ma asez la vedere sa pot fi “gasita” de vreun un om. Imi place sa interactionez si cu ei, desi sunt o fire destul de independenta.
    In concluzie va rog schimbati textul dumneavoastra: n-am fost uitata, e alegerea mea sa fiu pe aceasta banca. Multumesc.

  55. borsica

    Cat mi-as dori sa plec de aici!Stau de cateva ore in soarele asta stralucitor,cred ca am intepenit.Uite! cred ca se apropie cineva,dar ce uniforma ciudata,si ce face cu pensula si galeata aia?
    Aoleu vopseste banca!Stai ia-ma de aici,e pacat sa ma vopsesti si pe mine!
    Ia-ma si promit ca o sa-ti arat ”doar la vie en rose”
    De parca ar fi auzit ceva lucratorul de la spatii verzi ia perechea de ochelari o pune in buzunar gandindu-se:oare cat o costa o pereche de ochelari?
    Daca ii vind pot sa-i cumpar oare baiatului meu o bicicleta?
    Auzi sa ma dea la schimb cu o bicicleta?Ei daca stau mai bine si ma gandesc,e o chestie buna,puteam sa fiu o pereche pierduta de lentile de contact si atunci clar nu ma vedea si eram mai mult ca sigur vopsita in maroul asta uricios! Cum o fi pe bicicleta?

  56. micutza92

    “sambata :zi torida d vara ,34 de grade,va sfatuim sa nu iesiti din casa fara ochelarii de soare” ..mm se pare ca aceasta zi imi este favorabila..asa spuneam inainte sa fiu uitata pe bancuta din parc..trag cu ochiul si observ ca langa mine ,la cativa cm pe canapea,este o alta pereche de ochelari ,ochelarii iubitului stapanei mele.de cand visez sa stau p aceiasi banca cu ea ,sa impartasim aceleasi ganduri.ar fi bine sa ma bag in vorba pana nu este prea tarziu .eu:”buna!” ea:”buna! tu erai ..”eu :”da..ce coincidentza,am fost uitati pe aceiasi bancuta ” ea”mda..asa se pare “eu:”trebuie sa-ti marturisesc ceva..”
    ea:”mie? tu ?” eu:”da..din prima zi in care te-am vazut m-am indragostit de tine “ea:”..aa..ăă..îîî” eu:’nu e nevoie sa spuni nimic ..ma multumesc doar cu prezenta ta ” ea:”nu..voiam sa iti spun ca ..si eu te plac foarte mult si ma bucur ca sunt aici cu tine” eu:(fara cuvinte).Zbaaang!!ce e ? ce e? femeia de serviciu m-a aruncat in cosul de gunoi ..era doar un vis..

  57. ninna

    -Hey,hey,hey!Pe cine avem aici…,spuse frunza leganandu-se usor spre banca.
    -Daaa..ia te uita cat mister ascund lentilele-adauga un paianjen,ce tocmai cobora pe un fir urzit de sine
    -De ce mister?Eu vad ceea ce ochii pe care ii ascund vor sa vada.Le fel ca in poveste.
    -Ce poveste?-intrebara intr-un glas musafirii.Noi stim altfel de povesti:despre vant,despre soare,despre ploaie,despre oameni…
    -Exact!Despre oameni e povestea mea-spusera ochelarii.Candva,intr-un oras,toata lumea purta ochelari.Unii vedeau totul in gri-ce pacat!,altii se minunau de culorile vietii,fara a-si da seama ca de fapt vedeau ceea ce vroiau sa vada.Curand,diferentele dintre ceea ce vedeau au nascut acte contradictorii,iar raufacatorii au inceput sa rupa ochelarii celor fericiti.Asa ca,soarele le-a venit in ajutor celor buni:Dati vina pe mine,pe razele mele!
    De asta,dragii mei prieteni,vi se pare ca suntem misteriosi:vedem doar ceea ce ochii lor vor sa vedem.(Va urma…)

  58. Gavriloiadina

    O zi minunata de primavara.Parcul este plin de strigate de bucurie si de viata.Singurii care stau tristi si solitari sunt ochelarii Polaroid.Au fost uitati pe o banca si lentilele lor inoata in lacrimi.Poate totusi cineva isi va face mila de ei,dar nimeni nu ii observa.Deodata cineva se apropie….Inimioara lor de ochelari ticaie tot mai repede.O mana gingasa ii ridica,ii mangaie si ii aseaza la ochi.,,Ce bine e,ce bine e sa stam din nou pe un nasuc mic,sprijiniti pe niste urechiusi mititele.Vom avea un rost pe lume din nou,fata aceasta nu este doar frumoasa,dar are si un suflet cald.Se simte dupa cum ne-a mangaiat,,Si uite asa o fata minunata a devenit purtatoare de Polaroid,acesti ochelari primind o a doua sansa de a apara niste ochisori de soarele arzator!

  59. symsmile

    Mmm… ce dragut ar fi ! Nu as mai sta asa uitata la soare pe o banca in parc ca sa ma scorojesc… Aproape ca mi s-au decolorat si ramele, iar protectia…acei UV 400 pe care-i aveam doar pe eticheta, s-a cojit ! As fi avut si eu un etui matasos roz perlat iar lentilele mele ar fi fost mangaiate de piele de caprioara fina si moale. M-ar fi purtat in paru-i frumos parfumat si pe nasucul mic si m-ar fi asortat la tinutele ei de mare clasa. Poate ca… daca o sa atipesc putin … toate acestea s-ar transforma din imaginatie intr-un vis frumos si ar veni o zana buna si m-ar transforma cu bagheta ei fermecata …
    Dar stai, stai …revino-ti la realitate nu mai sta sa visezi! Mai bine decat sa zaci asa pe o banca in parc si sa lancezesti … participa la un concurs al ochelarilor din toata lumea, un concurs de cunostinte generale si poate o sa castigi potul cel mare si o sa devii si tu o pereche de ochelari respectata si apreciata.

  60. DenPumpkin

    Mai, mai, mai! Iar singur! Hai sa vedem unde m-a lasat de data aceasta… Oameni care alearga; o femeie cu un carucior; doi, trei caini si verde mult. Cum se mai numea locul acesta? Locul cu verdeata? Nu, nu! Prea lung. Verzitura? Nu, parca nu se numea asa. Pa…pa…parc! Ah, asa! M-a lasat in parc ?! Aoleu! Inteleg sa ma uite pe noptiera, acasa, unde eram in siguranta, sau cel mult intr-un barulet unde chelnerita te ia deoparte si te pune in locul acela, al “nimanui”, cu restul obiectelor, dar in parc ?! Vai de ramele mele, de lentilele mele superbe, de insertiile mele metalice stralucitoare! Ce o sa se aleaga de mine ? Hey! Lasa-ma jos, bruta! Nu plec nicaieri! Stapane! Stapane!! Unde esti ?!
    Oh, dar e ceva ciudat la ochii tai… Forma alungita, culoarea aceea inchisa de verzui… Da, te stiu sigur! Stapane, eram convins ca nu ma vei parasi!

  61. gentiana

    “Stai! Stai! Unde pleci? Of Doamne, m-a uitat! Din nou! Baiatul asta ametit! As zice ca e vesnic indragostit dupa cum se poarta! Ma intreb daca o sa isi aduca aminte de mine de data asta…. Ce se intampla cu soarele?…de ce dispare?…aaaaa nuuuu!!! Nu te aseza, sunt aici! Hei tu cu pantalonii galbeni, nu te aseza! Ah… a fost pe aproape. Lasa-ma jos! Nu sunt facut pentru fete! E vezi, arati ridicol. Oare…? in sfarsit si-a adus aminte! Hai hai mai repede ca ma baga in geanta si nu ma mai vezi!”
    – Buna, mi-ai gasit ochelarii, ce bine credeam ca nu ii gasesc!
    – Buna, poftim!
    – Eu sunt Andrei!
    “Si eu presimt ca voi fi pierdut mai des de acum inainte”

  62. tzushk

    “Mai bine ca ne-am despartit acum, inainte sa ma arunce in vreun cos de gunoi. Ia sa vedem, cine ma ia acum…Nu, nu tu cu skateboardul!o sa sfarsesc sub rotile lui cu siguranta…Ah, sa-mi lustruiesc lentilele,un tip elegant la orizont. A trecut! Oh, sau poate doamna are nevoie de un nou aliat contra soarelui de dupa amiaza?:D..hmm, se pare ca nu.
    Ah, nu,nu,nu, lasa-ma jos! Ma zgarii si ma umpli de bale, caine prost! Lasa-maaa! Pfiuuu, ce-ai mancat la pranz? Tu nu te speli niciodata pe dinti?
    Aaaah, ma umpli de pamant! ce naiba faci? Ce bafta am si eu, sa ma ia un caine. Tu n-ai stapan? Ah, asa, lasa-ma jos. Usor, sa nu ma zgari!Hei, ce-i cu gaura asta in pamant? Hei,hei,hei, eu nu sunt os sau comoara sa ma ingropi si sa ma cauti la primavara..Heeeei!”

  63. alexandra4437

    Locatie : Herastrau, ora 9:30 activitatea; uitata pe o banca, intr-un loc ferit la umbra unui stejar urias dupa jumatatea de ora de sport din fiecare dimineata. Cum am ajuns in situati asta!? Dupa alergare, urcat, coborat scari stapana mea se decide. Are nevoie de PAUZA. Gaseste o banca intr-un loc ferit, la umbra unui stejar urias. Tine sa se aseze, cand in secunda urmatoare adopta o pozitie nefireasca. Ce descopar? Tocmai ce era sa se aseze pe o frumoasa pereche de ochelari de soare. Isi redreseaza pozitia, se uita in dreapta, se uita in stanga, si ia ochalarii in mana. Pe mine ma pune deoparte in timp ce probeaza frumoasa pereche de ochelari, constata ca este in criza de timp si de data aceasta alearga spre casa cu alta pereche de ochelari pe nas. Poate ca aceasta situatie nu este chiar atat de nedezirabila, la urma urmei mi-au ajuns atatea zdruncinaturi si atatea exercitii, asa ca astept linistita cu gandul la o soarta mai buna. Si nici nu trebuie sa astept prea mult ca si apare cineva; se pare ca este o pictorita, macar de data aceasta voi avea o viata linistita si boema….

  64. Reiko

    Dezgustator … cate imitatii, cati imitatori. Toata lumea poarta ochelari de soare cica, dar sunt doar niste bucati de plastic afumat.
    Lumea vrea sa fie cool, dar nu stiu ce inseamna eleganta.
    Proprietara mea a stiut ce inseamna valoarea. Doar m-a luat pe mine – dar acum m-a uitat pe o banca in acest loc mizer.
    Sunt curios daca se va intoarce dupa mine sau daca va cumpara o alta pereche – una mai la moda. Aahh, m-a afectat pana si pe mine caldura … cum sa fie o pereche mai la moda ?! Acum doar sper sa se intoarca dupa mine pana cand una din fiintele astea scarboase se va trezi ca vrea sa ma probeze. N-am de gand sa stau deasupra unei guri spargatoare de seminte si sa ma zgaiesc la copiile acelea ieftine. Prefer sa fiu spart. Tatae, vezi unde te asezi!

  65. FELICIA

    Sunt cat se poate de obisnuita cu viata de masina, de multe ori am fost lasata aici, alaturi de o moneda de 50 de bani, folosita la achizitionarea cosului la supermarket. De-altfel foarte rar ies la plimbare, deoarece sunt purtata de catre soferita mea draga in timp ce conduce. Imi place viata de masina deoarece stau mereu pe locul din fata si vad tot ce trebuie vazut din lumea de afara. Insa sunt momente in care ma plictisesc si-atunci mai intru in vorba cu cate-o musculita care a intrat de curiozitate, dar n-a mai avut ocazia sa iasa la timp:

    – Buna, draguti ochelari, imi dati, va rog, o sugestie…cum se iese din masina…ma topesc de caldura…
    – Daca avem norocul sa vina stapana, ne vom racori cu aerul conditionat, daca nu, ascunde-te sub scaun, la umbra.

  66. dianaioana

    Un zgomot puternic se aude din departare iar eu, cu ochii intre deschisi incerc sa aflu unde sunt. E cumplit de cald, razele soarelui au dat navala in acest spatiu inchis, nici macar putin aer nu are pe unde intra. Unde sunt? In fata mea, un geam imens straluceste, e dezgolit si soarele nu intampina nici-un obstacol sa ma prajeasca, in dreapta si in stanga sunt doua portiere, doua fotolii comode, un fel de colac de salvare sta atarnat (mhh.. ma duce cu gandul spre mare.. unde imi facea placere sa stau la soare…), si mai sunt mici butoane (in aceest domeniu nu prea ma pricep).

    Eram nevoit sa ma misc, macar putin, sa gasesc un loc mai racoros.In incercarea mea de a escalada imprejurimile, am intrat intr-o cutie neagra, unde era bezna.Aici am intalnit diferse lucruri, de la hartii inghesuite cu greu, pana la rujuri, accesorii si chiar un parfum- care era prea puternic, pentru gusturile mele.
    Off, cum au putut sa ma lase asa, in arsita.. sunt foarte nefericit..

    In tot acest timp aud niste tocuri pe asfaltul incins, apoi sunetul dulce al alarmei masinii, DA, vine cineva.
    O rochie lunga si vaporoasa se aseaza peste ramele mele, nu ma deranjeaza, e placuta senzatia deoarece imi alunga singuratatea si ma face sa ma simt mai bine. O mana fina se apropie de mine si ma aseaza pe chipul ei bronzat.
    E perfect… E racoare… Sunt fericit!

  67. Anonymous

    Este o dupa-amiaza calduroasa cu mult soare, ma aflam impreuna cu baiatul care ma purta, intr-o masina foarte eleganta. Dupa o scurta plimbare ne oprim sa fac cunostiinta cu o fata foarte draguta, insa, dupa cateva minute bune ma trezesc aruncat pe jos.

    Auzind tot felul de lucuri ciudate, sunt pierdut aici, incerc sa gasesc o cale de a fi gasit dar nu reusesc… La un moment-dat apar niste copii care ma calca dar cu putine zgarieturi totul iese bine, se aude un zgomot: am constatat ca porneste masina…si cineva ma cauta auzind niste zgomote mai putin frumoase.

    Cel care ma pierduse ma cauta, dar sunt gasit de o tipa blonda, cu ochii mari si verzi:
    – Hmmm de aici nu as mai vrea sa plec….

  68. asias

    Nu stiu altii cum sunt dar eu ador soarele, imi place sa-l privesc si sa-l sfidez nepasator…Si astazi am soare din plin.
    Am fost in multe locuri pitoresti si salbatice dar parca acesta imi place cel mai mult. Privesc prin geamul masinii in care ma aflu de ceva timp si vad ceva ce ma incanta: sunt crestele unor munti, o apa linistita si iarba verde, proaspata, care se leagana in vant.
    – Uite, creasta muntilor se oglindeste in apa! Si floarea albastra din fata e singura ca si mine, dar e fericita. Nu stiu daca sunt o pereche de ochelari scumpi sau frumosi, dar cu siguranta sunt o pereche draga cuiva, de m-a adus in asa loc…

  69. freaxx

    Este imposibil de cald. Saraca fata a uitat sa se dea cu crema solara de protectie. Sa vezi ce o sa se arda. Dar unde se grabeste asa? Uite un taxi! Unde plecam oare? Sper ca intr-un loc racoros ca nu mai pot. Pff.. zici ca suntem in sauna.. hei nenea sofer nu aveti aer conditionat?! Simt ca ma topesc!!
    Intre timp, ajung pe bancheta din spate a masinii si acolo raman deoarece in atata graba, stapana mea iese din taxi si o ia la goana.
    Nu trec mai multe minute si deja intra o clienta.. care, din pacate, se aseaza direct pe mine.. Observand ca ceva nu e in regula si ca ceva o inteapa, incearca sa-si schimbe locul si atunci ma gaseste. Ma uitam nedumerita la ea.. sperand sa ma ia cu ea, ca nu mai suportam sa stau pe bancheta prafuita a masinii acesteia fara aer conditionat.. In schimb ea ce face?! Intreaba soferul daca nu e al dansului.. of, se vede ca nu o duce mintea.. par eu ochelari de barbat?! Nu se vede cat de finuta sunt?! Nu se poate asa ceva.. Iar soferul, ce smecher este domnul, cica DA! si ma pune direct in torpedou.. Daca credeam ca in spate e foarte cald, aici este super-extra-mega cald! Am dat de belea…

  70. DenPumpkin

    Iata-ma pierdut inca o data. Dar ar fi indicat sa-ti povestesc circumstantele acestei pierderi. Aseara, Stapana a iesit ca de obicei la munca. Prin munca ma refer la… umblat trotuarele, agatat clienti, chestii de genul asta. Nu trebuie sa fii asa indignat! Stapana a avut un trecut foarte dificil, dar este o femeie puternica. Nu-i nimeni in masura s-o judece. A umblat timp de o ora de colo-colo pana a aparut un client. Unul nou, plin de bani; se vedea dupa masina si bratarile masive. Stapana a urcat in masina, au mers intr-un locusor mai retras si si-a vazut de treaba. Crede-ma, am vazut lucruri pe care lentilele mele n-ar trebui sa le reflecte! Dar cu timpul m-am obisnuit. In scurt timp au inceput sa se certe; pentru bani, ca de obicei. Tipul a indraznit sa-i dea un pumn si s-o imbranceasca afara din masina. Saraca Stapana! Cine o sa-i mai acopere rusinea din ochi? Si ochiul insangerat? Imi va fi dor de ea; cu bune, cu rele am fost al ei si a avut grija de mine.

  71. Gavriloiadina

    Sedinta a inceput si tanara domnisoara este pregatita de tot ce este mai rau.Stie ce exigenti sunt sefii si cat tin la punctualitate.Mapa cu acte este,reportofonul este,geanta pe umar si vrea sa intre pe usa dar!STUPOARE!!!Ochelarii ei nu mai sunt pe cap si nici in mana si nici in geanta.Nu sunt niste ochelari obisnuiti sunt ca un fel de talisman.Fata lasa mapa si geanta pe un scaun si fara sa ii pese ca va intarzia o ia la goana pe scari,cade, se loveste,. isi rupe ciorapul,dar nu se opreste.Ajunge in parcare,vede masina,descui si ochelarii ei erau acolo pe scaun asteptand cuminti.Ea ii ridica,ii mangaie,ii sterge de praf ca si cum ar fi zacut cine stie cat si calma se intoarce in cladire,avand ochelarii la ochi.Surazatoare intra in birou,doar pentru a afla ca este concediata pentru lipsa ei de profesionalism si pentru neseriozitate la locul de munca,dar ea rade si pleaca cu capul sus bucuroasa ca ochelarii ei preferati nu au patit nimic rau!

  72. micutza92

    Muzica la maxim,distractie,toata lumea danseaza pe ritmuri de salsa..da..eu si stapana mea pasioanata pana peste capt de salsa participam la un concurs in aer liber si se pare ca suntem pe punctul de a castiga .Asa si a fost ,am castigat ,ne-am luat premiul si frante de oboseala ne indreptam spre masina cea rosie.Pornim spre casa,sunt pusa pe scaunul din drepta ,loc de unde urma sa asist la un accident teribil.in drum spre casa masina cea rosie intra in depasire ,dar din pacata stapana mea nu s-a asigurat si ..suntem izbite de un camion .Sange peste tot, bucati cristaline din parbriz peste tot in jurul meu, sirene de ambulantza,de politie…un adevarat cosmar.Adevarata lovitura a venit atunci cand am auzit “in urma accidentului soferitza in varsta de 22 de ani a decedat ” .In momentul acela am simtit ca se surpa pamantul sub mine si …m-am trezit a doua zi intr-un atelier auto ,unde masina cea rosie a fost adusa pentru piese…poate ca daca nu ma uita acolo pe scaun acum eram alaturi de ea ..acolo ..undeva.

  73. georgialina

    Uuuoooopiiiii…..aici e de mine…. din toate locurile unde am fost uitata, masina e locul cel mai potrivit! De fapt aici am VRUT eu sa fiu uitata, imi place la nebunie sa conduc perechea de ochi prea obisnuita cu farurile alea orbitoare, vai de mine, cata lumina….dar lasa ca le arat eu lor, sa se invete minte, le bag o reflexie cu lentila mea stilata ca si soarele ar fi invidios. Uite-l si pe desteptul ala, mai avea sa-si aprinda si farurile de pe cap, de parca-i pom de Craciun! Aaahhhh, acum e relaxare, traseu montan, racoare si liniste, am scapat de caldura infernala si de soare de peste zi, de lumini si faruri din noapte, acum suntem doar noi, masina si drumul….parca ar fi un concediu, se prea poate, ca doar de aia tipa face multe opriri. Turnul Eiffel, Champs Elysee, Big Ben si Turnul Londrei ….cate frumuseti are lumea asta si eu am inceput sa le vad….abia astept urmatorul concediu, o sa va povestesc cu siguranta…

  74. kandra

    Ne indreptam spre Mediterana, cu muzica tare in boxe privesc prin ochii verzi ai posesoarei mele locuri si peisaje fantastice. Vantul ii sufla prin pletele ei blonde, iar eu ma bucur de fiecare raza de soare… Facem cateva opriri la Autogrill, insa intotdeauna impreuna.. pana cand am ajuns la destinatie, ma da jos de la ochii si ma lasa pe scaunul ei. Isi ia baietelul si se indreapta spre resedinta in care va locui in aceasta vacanta, si il lasa pe sotul ei sa parcheze masina…insa uitandu-ma lung dupa ea, ma trezesc cu 97kg asupra mea, si… poc! deja nu mai sunt acela de dinainte. :((
    Pacat, oare draguta mea ma va duce la reparat sau ma va inlocui imediat? 🙁

  75. c026barta

    Nu-mi vine sa cred! Cat am asteptat acest moment! In sfarsit a avut curajul sa ma lase in masina si sa plece fara mine. Timp de cinci ani, am fost nedespartite. De cate ori ieseam din apartament, draga mea Ev ma purta cu ea. Rolul meu era sa ascund – macar partial – inestetica cicatrice care se intindea pe partea stanga a fetei. De obicei imi veneau in ajutor esarfe si baticuri colorate legate cu maiestrie in diverse moduri. Incendiul care izbucnise acum cinci ani, in urma neglijentei unei vecine care a dormit cu tigara aprinsa, a lasat urme adanci pe corpul si in sufletul prietenei mele. Consecintele unui moment de neatentie au fost uriase. La inceput acomodarea a fost foarte dificila: ieseam doar pe inserat sa nu ne vada lumea. Ev era inspaimantata de reactia celorlati. Intr-adevar, din pacate, oamenii se uitau insistent, susoteau in spatele nostru, se indepartau fara motiv, foarte putini se purtau normal. Incet, incet, ne-am obisnuit cu astfel de reactii si am acceptat -cu greu – sa fim excluse din simplul motiv ca aratam “ciudat-.

  76. asias

    Am calatorit adesea alaturi de EA, in poseta ei, in masina , in aeroport, la cumparaturi, am vazut atatea locuri mirifice, am zambit in atatea si atatea concedii…pana intro zi. M-a scos din poseta mare (preferata mea) si m-a asezat pe scaunul alaturat, in sala de cinema. S-au stins luminile, am vizionat un film si…acolo am ramas. Nu m-a revendicat nimeni de atunci si am fost pusa la loc de cinste, de atunci tot vizionez filme….le stiu pe toate si mai stiu de asemeni povestile multor indragostiti…

  77. georgialina

    Am venit la film cu stapana mea si iubitul ei, iar in sala de cinema s-au stins luminile putin pana sa inceapa filmul. Hmmm, Avatar… am auzit multe despre filmul asta….suratele mele cica l-ar fi vazut la drive-in, ca e super-mega-misto, ami ales cu ochelari 3D. Dar stai sa vezi, tocmai cand credeam ca o sa-l vad si eu…stapana mea m-a pus deoparte si a luat ochelarii aia de carton…..vai ce urat, sa fiu abandonata pentru niste ochelari de unica folosinta!!! Acum stau pe scaunul gol, uitata, in intuneric, sperand ca ea sa vina sa ma ia acasa, dar cand eram mai deznadajduita, m-am trezit pe un nas nou, finut, curat, ba chiar si-a facut de curand o curatare a porilor…hmmm dragut si fin nas, asa ca pentru mine. Hai ca incepe sa-mi placa treaba, ce sa mai zic, ma uit si la Avatar acum, smechera asta nici nu se uita cu ochelarii 3D, cica te tampeste….da mare dreptate are! Ar trebui sa-i spuna asta si stapanei mele…ca doar de aia m-a uitat!!!

  78. FELICIA

    Uf! Ce caldura! Ce miros de popcorn cu branza! Pacat ca e asa intuneric…eu sunt obisnuita cu lumina soarelui. In schimb este multa galagie.
    In sfarsit s-a facut lumina. Ma simt in siguranta ca-mi vad stapana. Isi verifica telefonul, isi ia poseta, iar eu astept cuminte, doar sunt accesoriul ei preferat……..sau am fost…..pentru ca ea se uita in alta parte, nu la mine.
    Sala e goala acum…iar eu nu sunt in locul care trebuie, pe nasul ei. Nu-i nimic, nu-mi fac probleme…iese ea afara, o loveste soarele in ochi si-si va aminti de mine. Va veni intr-o fuga dupa mine…stiu asta, am mai patit-o. Incerc sa stau cuminte, insa e mare curent aici…Mi s-a deschis un brat…..of, din miscare m-am dezechilibrat si am ajuns sub scaun. Incep sa-mi fac probleme. A, super! Ii aud glasul! Se apropie…stiam eu ca va face cale intoarsa. Hei! Sunt aici…stiu ca nu mai sunt pe scaun, dar fa un efort si apleaca-te…merita! O aud indepartandu-se..nu-mi vine sa cred cat de superficiala este! Sa renunte ea asa usor la mine! Alti ochelari mai buni nu mai gaseste…ii va fi invatatura de minte. Ei, daca ea nu ma vrea, las’ ca tot ma gaseste cineva care sa ma aprecieze…probabil doamnele care tocmai aduna gunoiul.

  79. maiacristina

    Hmmmmm ce sa zic, chiar aici m-au uitat??? Dar pare interesant, o sa vad multi indragostiti in sala asta, multe saruturi poate chiar si vreo partida de amore.Amore ….ce bine ca ai fost cu capul in nori, te stiam mai ordonat draga Soare dar nu-i nimic, voi avea parte de ceva original ;).Multa agitatie azi, vreo premiera??? Sper sa fie un film de dragoste nu o comedie sau un film de groaza….altfel nu voi avea parte de vreo love story in direct.Astept sa se calmeze spiritele pe aici sa vad ce urmeaza.Ce bine stau, poate nu s-au vandut toate biletele si sper ca acest scaun sa nu se ocupe altfel chiar ad dat de bucluc, or sa-mi scoata ochii si n-am sa mai vad nimic.Ehhh….cine stie ce noroc am …vom vedea….doar daca ruleaza ceva romance ;).See u later baby.

  80. memarcu

    Se uita inca o data la bilet. Pentru ca sunt inca pe nasul lui, pot citi si eu: randul 8, locul 1. Evident! De fiecare data cand se intalnesc la cinema e locul 1. Niciodata pe mijlocul randului. Nu trebuie sa atragem atentia asupra noastra. Ca de obicei intram pe intuneric, dupa ce se sting luminile in sala. Filmul n-a inceput. Inca sunt minutele alb-negru de propaganda… anul 1952. Sunt dat jos de pe nas si tinut in mana. Ne indreptam spre randul 8. Se aseaza. Scaunul de langa noi este liber. Sunt lasat pe acel scaun. Cel care m-a “uitat” acolo, asteapta pana ce locul 2 de pe randul 9 este ocupat. Apoi pleaca. N-am stat la el decat 2 zile, in care am lucrat intens. Ieri am intrat intr-un birou in plina noapte si am fotografiat 6 documente. Credeati ca sunt doar o pereche de ochelari de soare? Am si un aparat cu microfilm construit in rama. Lucrez pentru rezistenta din munti. Pe mine si pe cel care m-a “gasit” in sala de cinema ne asteapta un drum greu pana in muntii Fagarasului. Adica acasa, printre oamenii pe care vreau sa-i protejez si sa-i ajut.

  81. Gavriloiadina

    ”Super film,am plans in acelasi timp cu stapana noastra.Dar ea l-a avut pe iubitul sau ca sa o tina in brate in timp ce noi stateam cuminti pe capul ei si inspiram parfumul ce se emana din parul sau buclat.Minunat film,dar acum de ce ne-a asezat pe scaun?Hei,dar unde se duc amandoi?Oare sa mai ia popcorn?Totusi,filmul s-a terminat si trebuie sa mergem la restaurant…Nu se poate,ne-a uitat aici….Vai ce ne facem?Ce cosmar urat!!!Ajutor,nu se poate sa ramanem singuri,suntem niste ochelari foarte pretiosi si iubiti.Oare am gresit cu ceva?Am aparat-o de soare,ne-am asortat mereu cu tinutele ei si nu spuneam nimic atunci cand nervoasa ne arunca pe masa.Of,ce dezamagire…Deci nu insemnam nimic…Adio,a fost o viata frumoasa…uite se intoarce..URA nu ne paraseste,mai mult isi cere scuze ca ne-a scos de pe cap si ne-a uitat aici!!!

  82. adealex

    Prea siropos. A pupat-o p’aia, a zmotocit-o, a plans – urlat , s-a zbatut, a dat faliment si pe urma a impuscat-o. Tre’ sa fi om sa gandesti asa ceva . Apropo dumneavoastra sunteti de firma sau stift ? Scuzati tipul care a scris porcaria asta de film e coleg cu stapanul meu . Daaaa… da’ stapanul meu scrie FILME , nuuuuu. Ati vazut “Stapanul Inelelor”? Noi l-am scris. Mda, e racoare. A fost munca multa , de Sisif, nopti intregi pierdute, dezamagiri, tone de hartie aruncata, ma rog. Individa aia grasuna care statea … (aia cu perle! ) e producatoare iar ala grasu’ si chelu’ de langa ea, e contabilu’ si amantu’ ei. Da ala, cu Armani pe el si cu sosetele botite ceea ce inseama ca iar s-au certat si au plecat in graba fiinda el n-avea aparatu’ auditiv pus deci nu vrea s-o mai auda si prefera sa vada filmul mut.Noi stim treburile astea,suntem cineva in culisele domeniului.Nu te-mpinge,mai lentila de figurant spaniol!Cum,m-a uitat?Pe mine??A plecat cu grasa???Minti!!Pai el fara mine e zero…Nerecunoscator imberb si ticalos nemernic,chior nenorocit,scenarist de filme afgane ce esti!!!Aaaa…nu cunoasteti un regizor miop si mai putin uituc?Am rame de aur,sunt talentat,SUNT….

  83. m3gaira

    WoW.. chiar nu intelegeam de ce vrea domnisoara sa mergem la cinema impreuna. Desigur…ruleaza Salt, un film captivant si plin de actiune. Abia astept sa-l vad si eu, mai ales ca Angelina Jolie este una dintre actritele mele preferate si poarta acelasi model de ochelari ca si domnisoara mea, Bottega Veneta.
    Ajungem in sala de cinema, aglomeratie mare, hai ca locul nostru e rezervat deja de iubitul dragutei mele si a prietenilor sai. Inca putin si incepe… dar eu de ce nu vad nimic?! Nu se poate, m-a dat jos de la ochii si m-a agatat de marginea scaunului… nu voi vedea mare lucru de aici 🙁
    In sfarsit, s-a terminat… sunt deja epuizat si abia astept sa simt briza marii de afara.. Dar unde pleaca cu totii? Si pe mine de ce nu ma ia nimeni? Hey, domnisoara, nu ai uitat nimic…? PE MINE!!!?
    Se pare ca dintr-o mica neatentie, draguta mea domnisoara a plecat si a uitat de mine. Am ramas singur in cinematograful singuratic, a carei cortina s-a lasat de mult…
    :((

  84. elenalupu

    “Pai cum?Filmul s-a terminat de-o ora.” “Stangule,daca-ti spun!Ne-a uitat aici.L-am vazut io,cand a plecat.” “Nu ma bazez.Zice intotdeauna ca vede mai slab prin tine.” “Esti mojic” “Suntem nascuti din aceeasi rama,nu te mai fandosi” “Da’ de ce?Nu l-am slujit noi cu credinta,nu ne-a purtat el bine,de ce? “Si nu se zice io ci eu..Da’ cu tine…I-am prins eu pupila,in timpul filmului,cand aluneca pe langa rama,pe picioarele tipei de langa” “Pe intuneric?” “Pe.Restul intreaba mana,ea trebuie sa stie.Oricum,cat am vazut eu,printre flashuri,curatica.Bruneta,maxim 25,bust 90,picior epilat,parfum mediu,nas de contabil.” “Avea ochelari?” “Daca avea,intram in vorba si aflam tot.Te-ai aburit.Ce ai?” “am emotii stangule…Pe noi ne-a uitat in sala!Noi care i-am citit actele de divort,care ii urmarim proiectele,care ii aratam totul mai mare cand e dezamagit,.Si el ne uita la cinema,in mirosul asta!” “Auzi dreptule?Daca ne-a lasat,inadins?” “Adica?” “Adica din cauza tipei,ca cu ea a plecat,nu?” “Si ce?” “Esti expirat? Pai n-are nevoie de ochelari!!FACE PE TANARUL!!!”

  85. rosew

    Se pare ca stapanei mele nu i-a ajuns sa ma piarda o data si o cauta iar cu lumanarea.O aud ca spune:,,Stai sa-mi iau ochelarii si mergem.,,Cand am vazut unde ma duce mi s-a facut rau.Printre atatia oameni cu siguranta ma pierd iar…Filmul incepuse si stapana mea(Roxana) se indrepta spre locul ei,cand deodata un strigat de groaza ma patrunde.Roxana s-a impiedicat de piciorul unei femei si eu am sarit la vreun metru distanta.Ma striga o dataa,de doua ori…isi da seama ca a fost o inconstienta din partea ei sa ma aduca aici.Am crezut ca asta-i sfarsitul meu,dar din fericire o mana se indreapta catre mine.Ce baiat dragut!Zice el:,,Ce-am gasit al meu sa fie,, si ma pune pe capul lui.La iesirea din sala de cinema Roxana se indreapta catre mine in ciuda faptului ca am incercat sa ma ascund si ii zice:,,Acestia sunt ochelarii mei,dar poti sa-i pastrezi,,.Am observat un schimb de priviri si cred ca s-au indragostit.

  86. ania

    Ma asez bucuros pe un scaun. Wow! Un scaun numai al meu, unde nimeni nu ma inghesuiste, nici fardurile din poseta, nici portofelul cu fermoar grosolan, sunt numai eu la cinema! Sunt atat de fericita, cea mai fericita pereche de ochelari din lume! Ma uit plina de euforie la film, este atat de amuzant! rad, chicotesc, sar in sus, ma agit, totul este de vis!
    La un moment dat ma uit in toate partile…sunt singura! O, nu se poate, sa platesc atat de mult este inuman pentru ca m-am bucurat ca sunt si eu la cinema! Nu…vreau acasa, vreau in poseta plina de rujuri, vreau sa fiu lovita de pachetul urat mirositor de tigari, vreau totul inapoi, vreau in geanta!
    Lacrimile imi curg pe toate partile, care mai de care mai cu putere, imi inchipui ca voi ineca sala de cinema si stapana mea va afla despre incident si va veni degraba sa ma salvezez! O mana fina ma ia, ma strange usor “Ajutor! e o mana necunosccuta!” plang cu lacrimi de crocodil…in final ajung intr-o geanta..e placut aici…nu sunt tigari, nici portofele mari…sunt niste servetele placut mirositoare…pana la urma cred ca s-a meritat aventura!

  87. lioara

    Hmm, doua vesti pe ziua de azi: cea proasta- zapacitu’ de stapanu-meu m-a lasat aici, pe intunericul asta; vestea buna – si-a uitat si ochelarii 3D aici langa mine pe scaun. Ar fi politicos sa incep o conversatie, doar sunt de firma, nu-i asa?
    -Iata-ne pe amandoi fata in fata, eu, ochelarii de soare, o fire solara, care redau realitatea cat mai exact si tu, ochelarii 3D, o fire futurista, high-tech, care are de-a face mai degraba cu lumea virtuala. Tre’ sa recunosti, nu prea suntem compatibili. Tu te retragi pe intuneric, eu ador soarele. Eu, realist, tu, virtual. Eu, de firma, tu, no name.
    -E adevarat, nu prea ne potrivim, dar sa stii ca cele mai reusite cupluri sunt cele cu personalitati care se completeaza. Asta e statistica mea, din cele peste 100 de filme pe care le-am vazut. Contrariile se atrag, doar stii. Poate ar fi o idee buna sa ne combinam, e mana destinului ca am ramas amandoi uitati pe scaun la cinema, nu crezi?
    – Zici tu ceva!
    Si uite-asa perechea de ochelari de soare si cea de ochelari 3D au trait fericite pana la adanci….reformulez, pana la intrarea in tromba a stapanului in sala de cinema pentru a-si recupera ochelarii.

  88. tzukamik

    …atat de bine daca in sala de cinema ar fi fost soare. dar domnul X ma poarta si asa pe intuneric de nu pot vedea nimic..ma intreb oare ce vede la ecranul acela mare prin mine? 😕
    Ochelarii de soare sunt pentru afara, pentru exterior, nu pentru sali de cinema si baruri cu lumini de tot felul, cluburi si alte cele. Dar ma rog, asta este chinul meu si trebuie sa suport..pana in urmatoarea mea viata. 😛

  89. irinao

    Ups. S-a facut intuneric. Dar nu e mare diferenta fata de cum era inainte. Incepe filmul. Sa ma pozitionez mai bine ca sa inteleg si eu ceva din el. Dar scaunul din dreapta e gol. Am ramas singura! Bu-hu-hu! Ingrata a plecat fara mine. Dar se intrevede o silueta. O tipa noua se aseaza. Tocmai cand actiunea era interesanta, ma simt ridicata si la fel de repede coborata. Am crezut ca sunt ochelarii 3 D! chicoteste ea catre vecinul de scaun. De parca as putea vreodata sa seman cu aratarile alea. Nici reciclata. Tocmai cand ticluiam un plan pentru a reveni in lumea civilizata, o mana ma strecoara discret intr-o geanta cu monograma. Stiam eu ca are gusturi bune!

  90. DenPumpkin

    Un nou film, o noua zi. A fost destul de interesant cel din urma. De cand m-a preluat tipul responsabil cu proiectia filmului la acest cinema, am vazut atatea filme cat sa devin un adevarat cunoscator in ale cinematografiei. In ultimul timp nici nu mai am cosmarurile obisnuite legate de parasirea mea in sala aceasta. Fostul meu stapan era un fotbalist cunoscut. Il imparteam cu inca 3 perechi de ochelari superbe. Cu toate ca eram preferatul lui, m-a lasat aici, in intuneric, si a alergat repede dupa fustele de pe randul din fata. Norocul meu ca noul stapan este foarte atent cu mine. Imi cunoaste valoarea si se vede ca apreciaza lucrurile bune din jurul lui. De fiecare data cand ma murdaresc putin ma sterge cu mare grija. Dar, imi pare rau, nu mai pot povesti momentan; incepe un nou film si n-as vrea sa-l deranjez pe stapan cu trancaneala mea. Vizionare placuta, sefu-™!

  91. fely

    iata-ma ajunsi in sala de cinema…
    “- stapana, lasa fitele si da-ma de pe ochi. asa…bun…sunt asezat cu eleganta pe cap. Incepe filmul…si unul foarte romantic… prea frumoasa mea stapana impreuna cu alesul inimii ei se lasa purtata de val si nu se poate abtine de la un sarut dulce….. dar staiiii!!!! opssss!!! am cazut pe jos… aloooo!!!! sunt aici dupa scaun, ma auzi??? Dar nimic. tot ce vad sunt niste picioare care se foiesc intruna. Astept poate isi da seama ca lipsesc. si astept…si astept…. se terminina si filmul si nimic…:(((( soarta mea e scrisa, nu voi mai ajunge niciodata acasa. Se aprind luminile in sala, lumea pleaca…se elibereaza…dar eu raman aici… astept cateva minute si apare o domnita cu un sac si o matura in mana…. constat cu stupoare ca este femeie de servici… se uita la mine, apoi in stanga si in dreapta sa se asigure ca nu se intoarce nimeni dupa mine ..si hap…ma ia si ma pune in buzunarul halatului ei. Mi-am zis …gata ea e noua mea stapana, trebuie sa ma conformez. Dar nu!!!… nici pe departe ceea ce mi-am imaginat ca o sa fie viata mea de acum incolo. Noua mea “stapana” nu are de gand sa ma pastreze pentru ea, poate nu ma ridic la nivelul gusturilor ei sau poate… cine stie ..sunt o pereche de ochelari de soare prea “stilata” pentru ea. Din nu stiu ce motive a ales sa ma vanda… si in ce mod ..am ajuns sa fie “negociat” ca la targ… cu putina tocmeala a reusit sa ma dea….dar nu-i mimic… am ajuns la o stapana la fel de frumoasa si draguta ca cea care m-a pierdut si azi probabil imi simte lipsa. Tot raul spre bine, mi-am zis eu intr-un final.

  92. asias

    M-a asezat pe birou, e zarva dimineata
    M-am imprietenit cu-n biscuit si cu-n stilou
    Erau ca si mine, pe birou.
    Toata ziua am ras si-am chicotit
    Pe mine nu prea m-a folosit.

    Dupa-amiaza a venit, afara s-a mai racorit
    Am asteptat uimit sa vad ce se intampla
    Dar nu s-a petrecut nimic.
    Am plans, dar nimeni nu m-a auzit
    Si dimineata s-a facut
    Parfumul ei m-a trezit
    Offf -¦ce fericit sunt, m-a pus la ochi
    Si am pornit-¦

  93. FELICIA

    Si i-am spus sa ma aseze la loc, in portochelari, dar tot pe birou m-a lasat. Stau aici de dimineata, de cand a venit la serviciu. Stiu ca are mult de lucru, insa fac parte din garderoba ei, cum m-a putut uita? Cu siguranta a avut nevoie de mine cand a plecat acasa si lumina soarelui a facut-o sa lacrimeze, dar nici nu ma asteptam sa se intoarca dupa mine…este superstitioasa si nu se intoarce din drum.

  94. ninna

    “ He he..galagie mare…programul ia sfarsit,mergem spre casa!!In sfarsit putin soare,lumina naturala,aer curat si inegalabila senzatie ca poti fi de folos.Daaa…viata adevarata incepe dincolo de aceasta incapere,dincolo de aceste ziduri.Cu atata forfota,dom`le,nu se mai poate.Telefoanele suna intr-o nebunie,agende arhipline de randuri scrise cu o cerneala plicticoasa…si oamenii astia de misuna de ici colo..Apropos de oameni…unde sunt?!HEY!Mai e cineva pe aici?HEEEYYYY!Clar,trebuia sa mi se intample si mie,ca celorlalti colegi ai mei uitati prin diverse locuri(aeroport,parc,sala de film…).Cum???E vineri si urmeaza weekendul?!O veste proasta nu era de ajuns?,spuse cand o silueta intr-un halat roz se apropie de ea.Ouups,ia-ma cu grija,sunt delicata!Nici nu ma asculta.
    “Domnisoara,domnisoara,asteptati,v-ati uitat ochelarii pe birou“.Yeeee,sunt salvata!Cred ca tocmai a inceput sa imi placa rozul…:)

  95. ninna

    He he..galagie mare…programul ia sfarsit,mergem spre casa!!In sfarsit putin soare,lumina naturala,aer curat si inegalabila senzatie ca poti fi de folos.Daaa…viata adevarata incepe dincolo de aceasta incapere,dincolo de aceste ziduri.Cu atata forfota,dom`le,nu se mai poate.Telefoanele suna intr-o nebunie,agende arhipline de randuri scrise cu o cerneala plicticoasa…si oamenii astia de misuna de ici colo..Apropos de oameni…unde sunt?!HEY!Mai e cineva pe aici?HEEEYYYY!Clar,trebuia sa mi se intample si mie,ca celorlalti colegi ai mei uitati prin diverse locuri(aeroport,parc,sala de film…).Cum???E vineri si urmeaza weekendul?!O veste proasta nu era de ajuns?,spuse cand o silueta intr-un halat roz se apropie de ea.Ouups,ia-ma cu grija,sunt delicata!Nici nu ma asculta.
    “Domnisoara,domnisoara,asteptati,v-ati uitat ochelarii pe birou“.Yeeee,sunt salvata!Cred ca tocmai a inceput sa imi placa rozul…:)

  96. georgialina

    Distractie, soare, plaja, mare, deja mi-e dor de voi-¦.am ajuns la serviciu, offf si lunea nici iarba nu creste, dar ce sa fac, trebuie sa mai si muncesc, dragul de mine. Ia te uita, ce pofta de munca au unii, eu chiar nu am chef de meeting-uri, poate de un team-building mic asa, sa incepem noi doua sa ne intram in ritm usurel, stapana mea nici nu m-a dat jos de pe nas, cred ca nu realizeaza ca nu suntem pe plaja :)), lasa ca dupa ce vine seful o sa realizeze instantaneu. Pauza de masa: deja stapana mea s-a mai trezit dupa vreo 2 cafele, uff si ce energie are, deja m-a uitat pe birou si a plecat fara mine, imi placea mai mult in concediu, ma lua peste tot, acum in schimb ma uita peste tot. A venit si ora 6 si stapana mea a “rupt- usa-¦fara mine, evident, si eu care credeam ca nu poate trai fara mine, mi s-a innegrit lentila de suparare, si uite asa m-am trezit singur pe birou. Stai-¦aud un zgomot, ce o fi? E o tanti care face curatenie, trebuie sa fie femeia de serviciu-¦.o vad, intra in birou, isi vede de treaba, nici nu ma observa. Acum a ajuns la birou, il sterge si ce sa vezi-¦se uita la mine si i se pare sa sunt putin murdar, ma sterge, ma face curat, acum stralucesc-¦pacat nu e soarele sa ma vada. Multumesc tanti-¦.abia astept sa ma vada stapana mea de dimineata, asa frumos si curat-¦hmmm-¦sper sa nu ma pupe de bucurie, ca de-abia m-am ferchezuit ;).

  97. m3gaira

    Imi pare rau pt fiica doamnei mele. Azi mergem la CNAS in biroul doamnei M. pt a plati o asigurare medicala. Ma scoate de pe nas si i se citeste tristetea in ochii sai caprui. Ma lasa pe biroul doamnei M. in tiimp ce discuta despre problema in cauza. Mi-ar fi placut sa o pot ajuta, mi-ar fi placut sa nu fie trista si fiica sa sa poat fii sanatoasa.
    Merge dintr-un birou intr-altul, plateste, ia chitante, se intoarce la doamna M., pleaca la Finante, revine la Doamna M. Stau singur pe biroul plin de acte si hartii de tot felul, aerul rece de la aparatul conditionat ma ajuta sa nu ma aburesc si sa ma bucur de linistea profunda din biroul Doamnei M.
    Este un birou dragut, cu fotografii ale nepotului acesteia, cu flori, si plus de asta este si foarte frumos parfumat…imi place. 🙂
    Iata ca pe usa intra si doamna mea, raman la o cafea, apoi exclama:”vai, ochelarii mei, uitasem de ei saracii…” 🙂 Ma ia si ma aseaza pe nas, acoperindu-si ochii trisiti…

  98. tzukamik

    Intram intr-o companie multinationala, multe birouri, multe geamuri, calculatoare, oameni elegant imbrcati, office peste tot. Domnita ma tine pe nasul ei carn si strabate holul cel mare increzuta si plina de ea. Imi place, are atitutine si multa incredere in ea. Ajungem intr-un birou foarte luminos, placut si primitor, cand un domn bine de tot se apropie de noi, ma ia de pe nasul domnitei si ma lasa pe biroul sau alaturi de un laptop. Era iubitul domnitei mele, se lasa cu saruturi pasionale si parca traiesc si eu senzatia ca cineva ar putea sa-i prinda…dar nu, usa este incuitata, si totusi..este ora inchiderii, cred ca ei vor ramane peste program ;))

    Mda… peste program am ramas eu. Caci cei doi au petrecut noaptea in apartamentul lor, iar eu am vegheat somnul laptopului de pe birou. 😛

  99. Danutz

    Salut! am avut o zi foarte surprinzatoare…Dupa ce am stat intr-un raft vreo 2-3 zile in sfarsit am gasit pe cineva care sa ma cumpere intr-o duminica. Luni dimineata prima zi la munca, cu noul stapan….mandru, tzantzos si cu capul sus ca sa ma poata etala la toti colegii lui. De nediscutat ca primele reactii ale colegilor a fost pur si simplu “OOOAAAA….ce ochelari faini ai”…deci de necontestat faptul ca noul proprietar are gusturi bune…doar sunt un optar intors foarte frumos :d…nu ca ma laud….Si toata lumea cand m-au vazut au vrut sa ma probeze si ei, si uite asa a ajuns sa puna mana pe mine o multime de necunoscuti care mai de care mai transiprati, cu nasul mare sau cu urechile pleostite. Adevarul este ca cel mai bine m-am simtit cand m-a vazut SEFUL…eiiii parca alta treaba era; sa fiu in centrul atentiei macar pentru scurt timp si inca o atentie foarte autoritara si cu putere de decizie. Desi i-am furat un mic suras sefului , acest si-a amintit brusc ca totusi este un loc de munca serios si ca nu ar da bine ptr clienti sa ma vada agatat de fata stapanului :(….deci ati ghicit ; m-a dat jos si m-a pus in sertar. Ei ce credeti ca am patit la sfarsitul programului de 8 ore, dupa 7 ore si ceva de stat in sertar la intuneric si in praf????? M-a uitat acolo escrocul , dupa ce l-am afirmat in lume ca fiind un om cu gust. Dar na asta este, a 2-a zi m-a scos in oras si numai persoane care zambeau la mine am vazut 😀 deci sunt foarte vesel .

  100. Danutz

    Cald , foarte cald…soare…prea mult soare….dupa ce am stat 2-3 zile infipt intr-o chestie rotativa pe care o invarteau toti , in sfarsit l-am gasit pe “tatal” meu…tanar 23 de ani, aratos ,cu servici serios, burlac si curajos. Fiind o zi de duminica m-am plimbat cat de cat prin oras dar nu prea mult caci a 2-a zi la servici:)….buun….si vine dimineataaa….dupa rutina de dimineata ma ia, ma sterge putintel ca sa vada clar prin lentilele mele (de fapt sa se dea mare ca are ochelari noi dar nu conteaza…treaca asa) si plecam impreuna la servici. Uau ….ce colegi draguti are, toti erau gura casca la mine de parca eram stomatolog sa ma uit eu in gura lor….Le-am placut la nebunie , si toti erau “da sa ii probez si eu ; si eu ; si eu etc…” si asa am ajuns sa fiu aruncat de pe o fata simpatica pe tot felul de urechi si nasuri :))….m-am cam suparat ca m-a dadea asa ca pe o carpa dar destinul meu este sa ii protejez ochii si sa il multumesc pe stapanul meu si daca asta il facea fericit ,sa se dea mare la toti cu mine, asta este eram vesel si eu. Pana cand…SSSHHHHH vine seful…toti erau gramada pe acte, pe calculatoare , pe imprimante , numai aiuritul meu statea aproape drept parca ptr pas de defilare ,tzantzos, mandru si cu capul sus sa ma vada ochii celui mai autoritar din firma. Intra ca vantul pe usa , se uita la mine … Yess i-am furat un suras si un dat din cap ….m-am pus bine cu seful….pana cand se intoarce indata , nici la 10 secunde de cand m-a vazut si tipa la tata 🙂 “Da ba ochelarii aia jos ca nu suntem la plaja, suntem oameni seriosi aici” in graba mare jos de pe fata directia….sageata in sertarul plin de praf si intunecos. Deci dupa 8 ore de stat in intuneric ce credeti ca face stapanul meu???? Pleaca si ma uita nemernicul acolo , dupa ce l-am afirmat in intreprindere. Dar nu m-am suparat prea tare caci a 2-a zi m-a luat repede si am iesit in oras unde numai zambete am vazut la toti care se uitau la mine. SUNT FERICIT:)

  101. Danutz

    Vreau sa imi cer scuze ptr postare dubla, nu credeam ca prima versiune a ajuns….vreau sa va mai zic ca cele 2 se aseamana mult intre ele caci au avut aceleasi idei insa a 2-a a iesit mai funny si mai faina ….inca o data scuze

  102. rodyrozy

    “Draga Mimi – incepea scrisoarea pe care din plictiseala incepusem sa o citesc – daca tu nu ai fi existat in viata mea, as fi fost un om pierdut, lipsit de orice bucurie”. Incepusem sa il iert pe Cosmin, proprietarul meu, desi eram o pereche de ochelari uitata destul de frecvent pe birou, langa lampa. In seara aceea, citisem acele randuri sensibile si realizasem ca fusesem prea aspra cu el, iar el era un barbat sensibil, care dupa 20 de ani de casnicie, inca ii mai scria sotiei randuri de dragoste. Ca sa ma revansez, am luat scrisoarea – pe care probabil ca, ocupat fiind nu a mai reusit sa o trimita – am scris adresa lui Cosmin de acasa si am asezat-o intre plicurile care urmau sa fie expediate a doua zi dimineata. Eram o pereche de ochelari foarte mandra de mine..Bucuria mea a durat putin insa…Pana sa ma dezmeticesc eu, Simona(sotia ) a dat buzna in birou, cu scrisoarea in mana si cu apostrofari la adresa lui Cosmin. Cat despre Mimi, secretara firmei…cu lacrimi in ochi si sub privirile acuzatoare ale sotiei legitime, a parasit firma si nu s-a mai intors niciodata.

  103. laurancl

    “E liniste. Nimic nu mai aminteste de zarva de acum vreo cateva ore cand toata lumea se grabea sa plece: povesteau ce aveau bun de mancare acasa, cine ii asteapta, ce planuri aveau pentru restul serii etc. Si femeia de serviciu a trecut de mult timp….Doar paznicul mai e pe undeva prin cladire,dar el nu banuieste ca eu sunt blocata intr-un etui pe birou. M-a uitat aici, inchisa. Pe mine, accesoriul ei nelipsit: o apar de soarele nemilos, ii maschez ochii cand nu arata asa de bine dimineata, ii ascund privirea ca un paravan cand trage cu ochiul pe furis, am grija sa nu afle nimeni ca e uneori neglijent machiata pe drum spre firma si o ajut cand nu e foarte sigura pe ea. Daca eram claustrofoba?!”
    In cele din urma adormi visandu-se din nou pe nasul dragalas al stapanei sau pe crestet, oprindu-i suvitele rebele din paru-i matasos si bine mirositor. A iertat-o, e la prima abatere de acest gen. Va scapa doar cu un avertisment!

  104. adealex

    Contabila asta a mea,e ceva de groaza.Si doar ti-a spus cineva,intr-o zi “Ai sa-ti uiti si capul,prin birouri,ghinionul cui l-o gasi!” M-a uitat pe mine,cu rama mea de baga cu tot,lentile fine cu filtru de ultraviolete,intr-un ALT BIROU!!!Macar sa fi fost al nostru.M-a uitat la cucoana asta,semi-chiorasa,slaba ca un manechin in devenire,necasatorita,care jumatate din program lucreaza,jumatate barfeste,ii face ochi dulci sefului de la personal si ala o trateaza cu sictir,nu-si clateste bluzele cand le spala(d’aia are dare de detergent) si se da cu un parfum bulgaresc peste transpiratia de azi,de de ieri,de alaltaieri si ce e mai groaznic,poarta ciorapi de nailon,la sandale,vara.Si colac peste pupaza,nu se sinchiseste sa dea un telefon scurt,sa spuna:”Aiurito ti-ai uitat lentilele la mine pe birou.”Si oricum,am vazut cum a marit cantitatile,pe listele alea de achizitii,am vazut,sa stii!Ajung eu,acasa!O sa focalizez de trei ori pe actele alea,cand contabila mea o sa se benocleze pe ele!Ai sa vezi tu!!

  105. AdinaPa

    De undeva se simte un miros de mentolat de tigara amestecat cu aroma prospata de cafea.
    Ceasul langa care stau imi sopteste ca e ora 10. De ieri seara privesc o pagina din Tabu ..scrie ca e cea mai curajoasa revista pentru femei . Oare?.. As vrea sa o rasfoiesc, dar u pot . Nici vantul nu ma ajuta. Ferestrele sunt inchise iar razele calde ale soarelui imi patrund prin lentile.
    Se aude zgomot de tocuri din spatele usii. In sfarsiiit! A venit Evelina si se pare ca nu e singura. E ora la care se intalneste cu prietena ei pentru a bea o cafea si sa povesteasca “ca intre fete”.
    – Poti lua loc, vin imediat cu cafeaua!
    – E dragut aici unde lucrezi..sa nu-mi spui ca biroul acesta eee !!?
    – Da! E exact acela !
    – Esti nebuna! Povesteste-mi tot, tot !!
    – Statea unde stai tu si repeta intr-una : ” – Esti de nerecunoscut..unde a-I inshis-o pe colega mea cuminte ? de unde atitudinea asta provocatoare, sexi, ahh! iarta-ma , nu vreau sa te simti stanjenita dar esti foarte frumoasa” imi spunea razand cu pofta la fel cum obisnuia in liceu.
    Ne-am amuzat asa vreo ora.. cafeaua se terminase. M-am ridicat sa deschid geamul dar cred ca cineva avusese grija sa-l inchida incat sa-i rupa manerul. Dan a venit in spatele meu sa ma ajute. Atunci s-a intamplat tot. M-a cuprins si mi-a spus ca parfumul meu ii ordona sa ma sarute. Am ridicat o spranceana si -¦ buzele lui erau deja pe ale mele.. iar corupul peste tot pe biroul asta. Ne luand in calcul dezordinea de dupa, totul a fost exact ca in filmele “alea- -¦
    – Off..Imi pare rau dar trebuie sa-l iau pe Andrei de la scoala . Imi povestesti maine ce s-a intamplat in continuare..cu toate ca deja imi imaginez finalul acea HOT!
    – OK. Nu pleca, vin si eu pana la magazinul din colt!

    pfff..A uitat sa-i spuna ca am fost si eu de fata, exact in coltul in care stau acum . Femeile astea! Acum stiu de ce citeste Tabu..o femeie curjoasa citeste o revisita curajoasa. Din pacate femeia aceasta uita de partidele amoroase mai repede decat isi uita ochelarii. Nu-mi ramane decat sa ma consolez cu gandul ca din cand in cand am parte de privelisti excitante cat timp stau la birou.

  106. AdinaPa

    Toata noaptea am stat pe coperta Tabu, cea mai curajoasa revista pentru femei. Oare? As vrea sa o rasfoiesc, dar u pot. Nici vantul nu ma ajuta. Raze calde de soare imi patrund prin lentile. Zgomot de tocuri. E ora la care Evelina se intalneste cu prietena ei.”-Ooau! Aici s-a intamplat ?Povesteste-mi!-”-Ma pirivea, repetandu-mi ca sunt sexi, provocatoare, si radea cu pofta la fel ca in liceu.
    M-am ridicat sa deschid geamul. Dan s-a ridicat sa ma ajute. Am ridicat o spranceana si…buzele lui erau deja pe ale mele iar corupul peste tot pe birou. Exact ca in filmele “alea…- “-Eve, trebuie sa-l iau pe Alin de la scoala.Vorbim maine. Deja imi imaginez un final HOT- “-Te conduc!- Am fost si eu de fata, exact in coltul in care stau acum. Stiu de ce citeste Tabu. O femeie curajoasa. Oare uita de partidele amoroase la fel cum isi uita ochelarii? Chiar si asa ma consolez cu gandul ca din cand in cand am parte de privelisti interzise aici, la birou.

  107. tdj31

    Aoleu! Unde sunt?A.. la birou..Am atipit cat ea a lucrat,cum m-o fi uitat si ce se face ea draguta fara mine in oras pe caldura asta?!Cred ca era tare obosita sau poate grabita sa-l intalneasca pe tipul ala care se apropie prea mult de mine.Prima data m-am speriat ,credeam ca vrea sa-mi faca ceva rau..de unde.. a sarutat-o pe ea,care de emotie a uitat sa ma dea jos .Dar macar l-am cunoscut si eu pret de cateva secunde ..mirosea bine si era si proaspat barbierit..
    Sigur e cu el.Cred ca devin gelos,daca m-a uitat aici inseamna ca e mai indragostita de el si eu nu mai sunt atat de important?O voi intreba maine.. Dar ce ma fac eu pe intunericul asta pana maine dimineata ?Ma plictisesc aici,daca as putea sa vad ce face la ora asta..A ,uite ca vine paznicul! Domnule! Domnule!
    Nu ma aude,vroiam sa-l rog sa ma scoata doar din sertar pe birou,macar acolo mai citesc ceva,iar aici nici nu e aer..Se pare ca aici imi voi petrece noaptea,unde o fi ea..ma ia somnul,cred ca e mai bine..Nu mai vreau sa ma gandesc la nimic,ce suparat sunt..Eu i-am fost alaturi in multe zile frumoase si ea ma uita aici..Uf,credeam ca suntem prieteni..Daca si-a gasit alta pereche de ochelari si m-a inlocuit? O voi intreba maine.Maine,maine..Nu am ce face ,trebuie sa ma impac cu ideea,m-a uitat,poate e cu altul nou si eu imi fac griji pentru ea aici..
    Buna dimineata!
    Buna dimineata!
    A..cine e?Au inceput sa vina,e dimineata.Ura! Uite-o si pe ea,ce frumoasa e si azi !
    Ochelarii mei! Doamne cum i-am uitat,a fost atat de soare ieri si eu fara ei,sa-i pun la locul lor ca sa nu ii mai uit! Atata munca,trebuie sa ma gandesc mai mult la mine!
    Hmm! M-am linistit,si ce ma speriasem,cate ganduri imi faceam,ca nu ma mai place,nici nu am putut dormi..Si ea saracuta era obosita si m-a uitat,azi imi voi lua revansa,o voi proteja si o voi face mandra de mine! Abia astept! Ce bine e la locul meu!

  108. DenPumpkin

    Biroul… mai bine zis, atelierul unui pictor al carui talent inca nu a fost recunoscut. Si chiar daca au trecut mai bine de doua zile de cand m-a lasat aici, nu ma deranjeaza. De obicei, cand lucra la tablourile lui ma lasa pe cate o masuta, printre maldarele de schite si palete de vopsea. De data aceasta, m-am razvratit. M-am dezgropat dintre schite si am inceput sa admir singur micile tablouri. De-a dreptul naucitoare… Desi sunt doar o pereche de ochelari, felul in care se reflectau culorile acelea in lentilele mele mi-l voi aminti mereu. Lacuri, paduri, diverse peisaje care te-mbie. Si apoi, in partea opusa a atelierului, tablourile abstracte. Nu le-am inteles pe deplin, dar tot m-a marcat penelul sau. M-am invartit printre mii si mii de culori, am devenit la randul meu panza pentru neatentia mea. Intr-un final, atins din nou de inspiratie, artistul a revenit la “birou”, si vazandu-ma langa tabloul sau proaspat finalizat m-a luat deoparte, mi-a studiat culorile si m-a pus la ochi, intorcandu-se spre usa, iesind cu un zambet pe buze.

  109. lidiac

    Stapana, stapana… strig eu neputincios. Nu ma lasa singurel, aici pe birou. Dar, din pacate, stapana mea cred ca era cu gandul la muraturile pe care trebuie sa le pregateasca pentru iarna si a uitat de mine. Vai, uite ca intra cineva in birou. Aoleo, sefu’.. sa traiti bine, zic eu. Bossul parca m-a auzit, ca imediat m-a luat, m-a invartit pe toate partile si m-a pus pe nas. Oho, ce bine este ! Vad lumea de sus, ma urc intr-o masina ultimul racnet, iau cina intr-un restaurant select si deodata vad ca vine spre masa noastra o d-ra bruneta cu bustul plin, care imi atrage atentia. Parca o cunosc de undeva…Ah, smechero, te-am prins, de-aia m-au uitat. Te grabeai sa ai o intalinre extrprofesionala cu sefu’.

  110. irinao

    Ce tarziu e! S-a facut 7 deja. Ce repede trece timpul cand te bronzezi la ultraviolete. Nu sunt astea de la lampa de birou prea sanatoase, dar ce nu te omoara, te intareste…Dar e cam pustiu aici. Unde o fi toata lumea? Pana si pe Mr. Pix l-a cam luat somnul, asa ca am ramas fara tovarasi de vorba. Iar m-a uitat Miss aici…Dar lasa ca se intoarce ea maine cu coada intre picioare cand o sa vada ce greu ii e fara mine. Nu o sa poata nici sa conduca. Hi, hi, hi. Ma bucur ca e dependenta de mine, are si de ce. Sunt frumoasa, cocheta si ajut pe oricine sa arate bine. Un singur defect am: nu imi place singuratatea. Mai bine ma mai tolanesc un pic la ultraviolete. Poate ma ia somnul.

  111. Lourette

    Miercuri dimineatza ora 8:00…. suna alarma…offf, ce-as mai fi dormit, dar deh am treaba!! Ma trezesc, imi fac un dush, imi beau cafeaua si incep sa ma pregatesc sa ies… ma aranjez, imi iau rucsacul(printre treburile care le aveam era inclus si un program la sala de fitness).. Cand sa ies nu-mi gaseam ochelarii. I-am cautat vreo 5 minute insa aveam treaba, ma grabeam si am iesit! Asta este, chiar daca e soare merge si fara ochelari! Daca sunt uituca si am uitat unde mi i-am pus….c`est la vie! Toate bune si frumoase imi rezolv ce aveam de rezolvat si in sfarsit fitnessssss(ador sa merg la sala). Nu mai trecusem de 3 zile, insa a trecut repede timpul si iata-ma din nou. Dar deodata aud o voce in spatele meu…. domnisoara! domnisoara! Cand privesc in urma: un baiat de la sala cu care ma intalnesc mereu si care ma mai ajuta cu cateva sfaturi( nu-l cunosc personal foarte mult insa imi da sfaturi la sala despre nutritie si sport).. Ii raspuns: da, ce este? , iar el imi spune: acum 3 zile v-ati uitat aceasta pereche de ochelari la sala, nu v-am mai gasit dupa program si i-am luat la mine acasa pt ca stiam ca ne v-om intalni din nou! Eu:Vaiiii, multumesc muuuult ca mi i-ati innapoiat, astazi de dimineata i-am cautat in toata casa si nu i-am gasit. Chiar nu am realizat ca i-am uitat la SALA DE FITNESS, Multumesc! Si uita asa mi-am gasit perechea de ochelari uitata la sala de fitness!

  112. asias

    Nu era prima data cand intram pe usa asta: “Sala de fitness-. Si totusi, astazi nu ma simteam confortabil. Am fost agitate toata ziua. Ada s-a schimbat si m-a lasat in dulap, deasupra unui prosop. Auzeam muzica antrenanta in surdina. S-a auzit un zgomot, probabil o usa trantita, am alunecat-¦..
    M-am trezit intrun rucsac deschis, alaturi de telefonul ei. A sunat, m-am grabit sa raspund. Am auzit o voce calda care mi-a spus : “Buna seara!-. Am raspuns dar nu cred ca m-a inteles. A tot repetat : “Alo, alo, alo. Voiam doar sa-ti spun ca-mi pare rau. De ce nu vorbesti cu mine?-. Apoi a inchis. Ada a iesit in graba din sala, si-a strans lucrurile si am plecat. Era la fel de trista cum fusesc intreaga zi. “A sunat telefonul!!!-, i-am strigat eu. Offf, ce greu e sa nu te inteleaga nimeni. I-am ascuns din nou lacrimile si am plecat. Maine e o noua zi! Sper sa fiu mai inteleapta-¦

  113. FELICIA

    Vara e pe final. Incep sa ma simt tot mai inutila…probabil ma paste o depresie de toamna. “Colac peste pupaza”, stapana m-a lasat ieri in sala de fitness si nici nu s-a intors dupa mine…era seara cand a plecat…poate nici nu mai stie unde m-a lasat. Cum pot fi fericita cand nimeni nu ma vede. Oups, am gresit, tocmai sunt incercata, dar sunt predata mai departe la o alta persoana care, spre surprinderea mea, ma inchide intr-un dulap. E clar, pana la primavara voi hiberna aici. Si stau o zi, si stau doua, cand, in sfarsit, se deschide dulapul. Pe cand credeam ca sezonul e incheiat pentru mine, vad o fata zambitoare, pe care o si recunosc, apoi sunt asezata in poseta pe care o stiam asa de bine. Nu m-a abandonat! Sunt din nou fericita!

  114. georgialina

    Draga jurnalule,
    Ca o pereche de ochelari ce sunt, credincioasa si saritoare la nevoie imi ajut stapana, dar se pare ca mai sunt si uitata din cand in cand prin te miri ce locuri. Dupa ce am fost uitata in aeroport, in parc, in masina, in sala de cinema si la birou, acum m-a uitat la sala de fitness-¦.. pai normal, era singurul loc unde mai ramanea sa ma uite. Asa nu se mai poate, trebuie sa-i cumpar lecitina, si dupa un tratament intensiv, sper sa fie mai atenta ca deja mi-a dat cam multe palpitatii.
    Ce intuneric e aici-¦.locul asta seamana cu un vestiar, sa vezi ca m-a uitat in vestiarul unde-si lasa ea toate lucrurile. Din pacate nu am prea multe de facut aici, trebuie doar sa astept sa vina sa ma ia, asta daca isi aduce aminte unde m-a lasat. Aaaaa-¦.s-a facut lumina, s-a deschis usa dulapului, s-a intors a mea stapana din drum pentru mine-¦.ce dragut, si-a adus aminte, hai ca pana la urma e semn bun, cred ca va trebui sa reduc tratamentul cu lecitina la 3 saptamani. 😉

  115. lioara

    Pe zi ce trece, viata mea se transforma vazand cu ochii intr-o telenovela. Sa vedeti ce mi s-a intamplat astazi, de pilda. Eu, accesoriul de top al Irinei, am fost lasat INTENTIONAT la sala de fitness. Sa innoptez aici , cum ar veni. Si pentru ce? Ca sa-i ascunda sotului ei aventura pe care o are de ceva vreme cu instructorul de fitness. Ce-i drept e frumusel baiatul, are de toate, bicepsi, patratele…Si totusi, nici sotul Irinei nu-i de aruncat. Pfu, femeile astea! Nu poti sti niciodata ce-i in mintea lor.
    Eu insa stiu cum gandeste Irina, caci de cand ma poarta pe cap am ajuns s-o inteleg cat de cat. Ii e teribil de frica de sotul ei, Care, pe deasupra, mai are si apucaturi de detectiv. Daca apare acasa fara mine, ochelarii de soare, va crede ca a iesit numai seara. Deci cateva ore de stat cu instructorul castigate. Nu e rau planul atata doar ca tre’ sa stau pe tusa pana maine. Eh, asta e! Ma pun sa numar oi sau ce?

  116. ionelutza

    Intr-o zi insorita a verii ce tocmai a trecut,stapana mea m-a luat la plimbare si am mers cu ea la sala de fitness unde avea ea abonament.Zis si facut,am ajuns la sala si ea a inceput sa faca exercitii iar pe mine logic, m-a dat deoparte sa nu mi se intample ceva,am inteles ca tine la mine si ca imi vrea binele dar ce sa vezi???dupa o ora stapana mea terminase exercitiile si se pregatea de plecare,ma gandeam ca tot si-o aduce aminte de mine dar de unde :(,m-a uitat in sala de fitness.Norocul a dat curand peste mine :),o tanara frumoasa tocmai venise la sala dar inainte de a face exercitii si ea m-a observat si a venit la mine si m-a intrebat ” Cine te-a uitat aici ? ” iar eu ne putand sa vorbesc n-am spus nimic,atunci ea a spus ” Vai doamne cum sa vorbesc eu cu o pereche de ochelari care nu vorbeste “,eu o ascultam dar apoi fara sa ma gandesc ce urmeaza m-am trezit in geanta fetei,FERICIREA mea ca mi-am gasit intr-un final o noua stapana ;)).Am plecat impreuna acasa la ea si vreau sa va spun ca noua mea stapana este mult mai atenta cu mine 🙂
    O iubesc pentru ca si ea ma iubeste si ma ia cu ea pe oriunde 😛

  117. katerin

    Suna telefonul.Grabita,Maria il culege dintr-o alunecare de langa mine,il salta si raspunde.Pleaca…Se intoarce,ma cuprinde si plecam impreuna.Ajunsi in fata casei,observ ca una din prietenele ei ne astepta deja.O fata slabuta, cu chip frumos,si ah.. ce ochi avea!Oprim dupa scurt timp la o cladire,Maria coboara si iar uita de mine..As putea sa raman,in fond,si cu prietena ei…cu ochii mari si limpezi…m-as oglindi in ei.Maria deschide deodata usa si ma cuprinde iar,stau bine acum..ma vad si in geam..doar nu-s de ici de colo..
    Ne intampina in dreptul receptiei un domn aratos,Maria ma lasa aici sa stau jos;si pleaca iar..Nu-i rau.Barbatul are un bronz frumos,un spate lucrat,brate masive si fundul bombat..Nu-i rau deloc!Trece timpul..Asteptand-o,observ cum tot intra domnite,si mai suple,ori mai plinute;de-s mai ochioase, ‘s mai dragute!Toate ma remarca,am stil..negresit..Isi face intrarea o femeie adevarata,un nas perfect,la par..buclata.Atarna pe brat un Birkin lacuit,ca ceas, un Cartier..l-am bunghit..Se opreste la receptie,asteapta.Se aseaza si ea..si-mi constata..prezenta..ma fixeaza..m-am inselat..ma agata de un brat si-am plecat!Cata initiativa…
    Ne plimbam impreuna,coboram pe bulevardul plin de magazine.Forfota in jur, multime.Femei alearga.preturi minime..in vitrine..Intram pe o usa ca de cristal,femeia cerceteaza cu privirea, culege.vrea sa cumpere,nu a venit in trecere.Ne oprim la casa.Avem de asteptat..Acum ma simt singur iar..ma impinge un copil razgaiat si ajung langa casa de marcat.Am trecut neobservat.Ma trezesc la intuneric..acum strig,ma tem,imi doresc la Maria din inima!Dar cand se face lumina…gasesc doi ochi albastri..azur..parca i-as-stii..gura mica,cap frumos,in par,negru abanos.Dar ei nu ma vad..De acum sunt copilot,vad bine si peste bord.Se deschide usa iar..Maria!E tare obosita..sau..pare nefericita?Ma vede..se insenineaza..
    – Uitasem ca i-am lasat la tine.. Am crezut ca i-am pierdut..
    – Oh ! nici nu i-am vazut..
    – Nu ma vad fara ei.. cei mai frumosi ochelari sunt.. ai mei !

  118. Gavriloiadina

    Uraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!Am scapat de acest monstru blond platinat,siliconat si cu figui de vedeta in cap.Ne-a uitat in aceasta sala de fitness si o sa fim vesnic recunoscatori!Asa putem sa vedem si noi niste bucatele pe aici si cine stie poate ne lipim de cineva.Dar si singuri ne este mult mai bine decat cuasa o stapana.Cand nu mai aveam nici o speranta,uite ca a rasarit soarele si pe strada noastra si vata noastra de ochelari de soare chiar merita traita!!!!

  119. laurancl

    Soare. “Ochelar” de Soare. Acesta e numele meu. “Ochelar” la singular, pentru ca sunt unul singur, UNIC in lume si nu o percehe! Bineinteles genul masculin, foarte MASCULIN, cel mai masculin.
    Stapana mea m-a uitat aici la sala de fitness. E ca o papusa Barbie vie si vine zilnic aici pentru a-si mentine proportiile corpului.
    Cum de am ramas aici? Ma uitam prea interesat la restul fetelor care-si modeleaza corpul si aceasta explozie vizuala de imagini frumoase m-au ametit si am alunecat, iar stapana mea era obosita si nu m-a observat pe jos. Pe vremea asta probabil ca-si face griji pentru mine. Dar nu-i nimic! Revine ea si maine si atunci ma va gasi. Nu va mai avea ea parte de altul ca mine: cine-i mai da ei aerul acela misterios si o protejeaza de radiatiile solare? Doar EU am acest privilegiu!

  120. teribilutza

    E ora de ftiness, ma uit la stapana mea cum se chiunuie pe aparatele alea! Uuuf! :))). Ce e distractiv aici? Toti se chinuie, se vaita, transpira, e asa bine sa stai pe scaun. Mai putin si mergem la cafeneaua mea preferata! Uite ca a terminat. Dar ce face? Vorbeste cu prietenele ei si iese pe usa…Nu pot sa cred…Sunt aici!! HEII! Vino inapoi…Nimic. Mai astept putin, sigur vine inapoi, sunt perechea ei preferat de ochelari, doar nu o sa poarte de acum pe nesuferiti aia cu lentila maro!
    Dar ce se intampla? Cineva ma ia de pe scaun si nu stiu cine. Se uita in oglinda. Wah! Ce bine arat cu fata asta, imi sta mai bine cu ea, sper sa nu ma puna inapoi pe scaun. Si ce rochie chic are. Se pare ca plecam impreuna. Pana la urma, nu a fost asa plictisitoare ora de ftiness, cum credeam azi dimineata.

  121. kandra

    Dupa o saptamana incarcata la spital, domnul doctor urolog se gandeste sa dea o fuga pe la sala de fitness week-end-ul acesta. Ma pune pe nasul sau si ma intalnesc cu ochii sai de un albastru patrunzator. Ne oprim in fata salii, parcam masina si cand sa intram in sala, iata cum o domnisoara frumoasa si slabuta se grabea sa-i taie calea. Poc, se lovira cei doi, eu cazui intr-o parte pe-o ureche de abia ma mai puteam tine… “Domnisoara, ai avea nevoie de o pereche de ochelari si dumneata”, zic eu bosumflat. Insa acesta o invita sa intre, iar sa se impace dupa incidentul de la usa, stabilesc o intlinire la banda de alergat in timp ce eu asteptam la vestiar singur si plictisit. Se pare ca era o fosta pacienta de a sa pe care acesta o indragise foarte mult si chiar facuse o anume pasiune. Eh, chiar daca m-a deranjat domnia sa de la cerul albastru al domnului meu, ma bucura faptul ca am putut vede si eu o reintlnire frumoasa…si furtunoasa a celor doi tineri. Eu is batran de acum, era si timpul ca altcineva sa-i indrume pasii in viata… 😛

  122. DenPumpkin

    “Inca un pas… Hai, ca poti! Asa, foarte bine…-
    Dupa o ora chinuitoare de exercitii recuperatorii, stapana poate sta linistita. Se descurca din ce in ce mai bine, dar numai eu stiu cum adoarme in fiecare seara plangand pentru pasii pe care ar fi vrut sa-i poata face in plus… A trecut deja un an de cand a avut loc acel teribil accident si inca se chinuie cu urmele sale. O aud balbaind prin somn diverse cuvinte legate de acea seara de toamna. Le tin minte si acum, doar am fost cu ea… “Opreste-te, nu! N-o mai face pe grozavul! Mergi mai incet, ti-am spus!- Degeaba… Prietenul ei, vitezomanul. Mereu in cautarea senzatiilor tari. La ce i-a ajutat? Sa muste din tarana… Pacat! Era tanar, frumos si tinea la stapana mea. Fiecare a fost marcat de acel accident. Pana si eu, cu piciorusele rupte, dar stapana m-a reparat. N-a vrut nici in ruptul capului sa ma arunce. Eram ultimul lucru primit de la el. Ma ia cu ea peste tot, probabil ca sa-l simta aproape.
    Dar, acum unde e? Nu se poate sa ma fi lasat aici deodata… O vad afara, in scaunul cu rotile. M-a uitat. Odata si-odata trebuia sa se-ntample, dar mereu mi-am imaginat ca avea sa fie dupa ce-si va reveni pe deplin. Acum parca este prea curand. Stai… Se-ntoarce! Nu m-a parasit inca… Ce usurare; nu as fi rezistat fara ea.

  123. Ilincroix

    In fiecare sambata,prietena mea(nu ii pot spune stapana pentru ca avem o relatie speciala de frumusete),merge intr-o camera,pe care scrie mare FITNESS. Nu stiu ce inseamna, dar am vazut ca aici vine dupa o saptamana intensa de lucru si scoate din ea tot stresul si nervii prin lacrimi care curg din corp. Astazi, ca in oricare zi de sambata, m-a lasat, pe o bancuta,langa lucrurile ei.Am vazut-o vorbind cu un tip.Am asteptat si am stat mult timp,gandinu-ma la soarele arzator ce m-asteapta afara,ieri mi-a cerut numarul UV.Si am tot asteptat,dar ea nu a mai venit.Sunt sigura ca a patit ceva pentru ca nu m-ar fi parasit niciodata.Probabil a fost rapita de baiatul acela, am auzit eu ca nu trebuie sa ai incredere in tipi frumosiSigur a ademenit-o la alti ochelari, dar stiu ca ea pe mine ma iubeste si jur ca o voi gasi si o voi salva pentru ca e cel mai bun suport!Trebuie doar sa ies de aici si voi reusi!

  124. ancateo

    In sfarsit, sunt si eu putin singura. De mult asteptam un moment de relaxare, introspectie… Si ce bine-am nimerit! Intr-o sala de fitness unde nimeni n-are nevoie de ochelari. Asa ca nu-mi fac griji. Uituca de stapana-mea oricum va veni dupa mine in cel mult o ora. Isi va aminti de mine de indata ce o raza de soare indrazneata ii va intra in ochi.
    Nu mai pot, ma simt cam folosita, sunt coplesita cu atentia ei, si ce-i prea mult strica. Daca nu era asa, nu ajungeam pe banca asta din vestiarul salii de fitness! Dar uite, in tot raul e si-un bine. Cand aveam eu timp sa observ in liniste pe ce fetisoare mi-ar mai sta bine?

  125. veronicam

    Nici bine nu-mi revenisem dupa socul suferit atunci cand m-a uitat o noapte intreaga in biroul ei intunecat ca, iata, m-a uitat din nou in sala de fitness. Sincera sa fiu, daca m-ar fi lasat acasa, pe dulapiorul din fata oglinzii, nu m-as fi impovarat cu atatea secrete si nici n-as fi trait clipe atat de minunate.
    Ei….si se facuse deja miezul noptii. Dupa o plictisitoare discutie despre vreme cu o umbrela uitata si ea in cosul de langa cuier, am hotarat sa trag un pui de somn. Meritam macar atat, dupa atata stres acumulat dar nu am avut parte de asa ceva. Brusc s-a deschis usa; era tanarul antrenor de fitness, sarutandu-se infocat cu o domnisoara. Ce a urmat?? Hainele lor au inceput sa zboare peste tot. Era cat pe ce sa fiu lovita de capsa unui sutien. Noroc de umbrela! S-a ridicat si m-a impins, salvandu-mi lentilele de la un dezastru. Am cazut, m-a rostogolit, iar cand am reusit sa-mi sterg praful de pe lentile, l-am vazut pe el. Era inalt, suplu si purta o radiera roz. Nu vazusem in viata mea un creion atat de atragator. A fost dragoste la prima vedere. Mult timp a mai trecut de atunci, iar eu va spun cu mana pe inima ca in fiecare zi astept sa fiu uitata in sala de fitness.

  126. lilya76

    Dupa ce-a vorbit cu Ioana la telefon cate-n luna si-n stele, m-a aruncat in poseta si-am sarit in masina. Bine ca inca e soare afara si nu o sa zac printre rujuri, farduri si telefoane. Sunt asezat cu maiestrie pe nasuc si plecam. La primul semafor ii suna telefonul. Era Magda. Of de n-ar sta si cu ea tot 30 de minute de vorba … de ce au femeile aceasta pasiune de a vorbi la telefon intruna nu am sa inteleg niciodata. Pornim iarasi la drum. Dupa nici 10 minute oprim si parcam in fata salii de fitness. Uitasem, astazi e miercuri si e ora 16, deci plictiseala maxima. O sa arunce geanta cu tot cu mine evident in vestiarul acela intunecat … In fata salii o asteptau Ioana si Magda. Intram, mergem spre vestiare, si surpriza. Uita sa ma arunce in poseta. Raman fericit pe capul ei si, in sfarsit, o sa vad si eu ce inseamna fitness. In sala delir. Oriunde intorceai capul numai fete frumoase lucrand la tot felul de aparate, iar instructorul … acum inteleg de ce erau fetele atat de nerabdatoare. Au urmat tot felul de instructiuni, exercitii pentru tot felul de grupe de muschi, pentru “aripioare”, pentru abdomen, un spectacol inedit pentru mine. Nici nu mi-am dat seama cand a trecut timpul. Cu privirile atintite spre blonda de pe stepper nici macar nu am observat ca ea disparuse. Ma uit rapid in jur si constat ca nu mai erau nici Magda, nici Ioana. Iar in cateva momente dispar pe rand toate fetele pe care le admirasem, iar in jur se lasa o tacere apasatoare. Nu se poate. M-a uitat aici. Vreau inapoi in poseta. Vreau inapoi la tine. Deoadata o mana puternica ma agata, ma priveste si zambeste. “- Sa fie oare un pretext?”

  127. ankamario

    Hmm….sunt foarte suparta… . Poate va intrebati de ce… pentru ca stapana mea este extrem de uituca. Desi ea poarta ochelari de vedere ma scoate si pe mine destul de des la cate o plimbare. Acele momente petrecuta alaturi de ea, in plin soare, ma fac sa ma simt minunat.Dar totul se termina cand ma uita pe ici pe colo… ba la birou, ba la vreo cafenea, ba in masina, iar ultima data m-a uitat chiar la sala de fitness. Ma ia foarte des cu ea acolo si ne simtim minunat impreuna, dar pentru ca s-a grabit sa-l ia pe Mario(baietelul ei) de la gradi a uitat complet de mine. Vai ce suparata am mai fost… credeam ca nu am sa o mai vad niciodata pe nebunatica mea stapana si lumina soarelui… . Am sta vreo 2-3 zile in sertarul instructorului de fitness, incepusem sa prin praf de acum… a fost ingrozitor…mi s-a parut o vesnicie. Dar intr-una din zile aud o voce disperata care mi se parea foarte familiara.Era a stapanei mele care intreba in stanga si in dreapata daca nu cumva cineva m-a gasit. Am tresarit de bucurie si in urmatoarele cateva secunde am fost scoasa din sertarul cel intunecos si inapoiata stapanei mele. Cosmarul a luat sfarsit iar stapana mea e acum mult mai grijulie pe unde ma lasa…

  128. herra

    Azi mergem la fitness! Uraa!
    Sunt curioasa sa vad ce figuri noi mai sunt pe la sala!
    E tare bine aici, aer conditionat, racoare, razele soarelui nu ma mai dogoresc.
    Stau pe post de bentita in parul involburat al unei tinere care se-agita de mama focului sa faca impresie si sa atraga priviri. Ma cam zgaltaie dar rezist cat pot. Ii mai tin si bretonul rebel si transpirat sa nu-i intre-n ochi.
    Se apropie un tanar musculos, nu l-am vazut pana acum, se recomanda, e G.S. nou angajat. Interesant! Ii arata niste exercitii noi tinerei, indicandu-i sa astea intinsa pe spate.
    Eu imi trag un pic sufletul si vreau o pauza, alunecand usor din par. Sunt asezata pe un un scaun langa prosop.
    Ma relaxez. Muzica ma invaluie.Privesc toata sala…motai…timpul trece,apoi liniste,muzica se opreste, luminile se sting, nu mai este nimeni. M-a uitat aici, pffff!!!!!!!!!!!!!!!!

  129. tzukamik

    Domnisoarei blonde ii place foarte mult sa petreaca noptile prin cluburi, asadar o vad adesea cum se aranjeaza in fata oglinzii imense din dormitor si dornica de dans, isi ia poseta si pe mine, cheile de la BMW si pornim la drum cu vantul prin plete si dorinta de distractie. Ajungem in club, de regula…cam uita sa ma dea jos de la ochii si incepe dansul, si zbenguiala si ma zdruncina atat de tare incat tare mi-e teama sa nu cumva sa cad.. Ma intreb oare nu am si eu un etui, ceva ..in care sa ma puna cand fiara noptii pune stapanire pe corpul ei? :((
    Uh…iata ca vine tipul de seara trecuta..par mai apropiati ca ieri..si totusi ce ii impiedica sa se sarute? Ah…eu. In sfarsit, ma da jos de la ochi si ma baga in poseta ei mica, alaturi de cheile masinii si telefonul..E bine aici, e intuneric si caldut..as vrea sa ma odihnesc putin, macar putin… 🙂

  130. asias

    Buna! Eu sunt Opti, ochelarii Adelei. Adela merge rar in club, prefera locurile linistite si romantice. Si totusi-¦e mereu singura. Cand am plecat aseara in club nu m-am gandit nici o clipa la ce va urma. Mai intai am stat asezata pe o masa si un pahar de vin mi-a tot facut cu ochiul. Pas, nu era genl meu.La masa alaturata era o alta pereche de ochelari care-mi placea, dar el nici nu se uita la mine. Ce ciudat, nu? E ca in viata-¦
    Stapanul ochelarilor cred ca o placea de Adela, se uita insistent. A invitat-o la dans, ce apropiere-¦Cand zgomotul si muzica s-au terminat, am asteptat sa plec acasa, caci imi doream sa stau intinsa in suportul meu alb, imi era tare somn. Dar am ramas acolo. Perechea cealalta disparuse, la fel si Adela.
    Cand ma chinuiam sa cobor singura de pe masa si eram gata sa alunec, o mana alba m-a strans la piept. “Aici erai-, mi-a spus Adela. S-a grabit sa iasa si s-a lovit de umarul cuiva, am alunecat jos. Se lovise de tipul care a dansat cu ea. Hei, sunt jos!!! De ce se privesc asa!? Hmmm.
    O voce calda m-a intrebat: ” Va ajut?-. Ma privea adanc si semanam tare mult. Erau ochelarii pe care-i privisem toata seara. Se pare ca o sa iesim in patru de acum-¦

  131. Gavriloiadina

    ”Ce galagie ingrozitoare!!!Ce ne facem acum,singuri,uitati si parasit?Toti acesti oameni zici ca sunt posedati sau fac parte din secta tremuranzilor.Cum a putut stapana noastra sa ne lase tocmai aici,printre nebuni?Este un club de fite,dar tot fumul asta si galagia nu ne fac bine.Suntem aici pe un colt de masa si oricand ne putem accidenta sau un om beat ne poate lovi.Nu se poate sa ni se intample asa ceva ….noua ochelariilor de firma.Cineva ne ia in mana,ne probeaza.Este o roscata frumusica si poate tot raul spre bine,acum am dori si noi o bautura tare sa ne alungam spaima…Alo!Ce faci?Credeam ca ne ia cu ea si vom avea un viitor minunat.Pleosc!Am ajuns in cel mai mare pahar cu martini,de ce …pentru ca am cerut o bautura?era un fel de a spune.O sa ruginim aici..Ajutor.Ne donam oricui,avem nevoie de stapan,deci daca va doriti o pereche de ochelari,putin cam umezi,veniti in club YXYYX si noi va asteptam cuminti intr-un pahar!”

  132. DenPumpkin

    In club… Oare ce vrea sa zica Mariuca prin “club-? Desigur, mamica ei il frecventeaza des cu amicele ei, dar Mariuca…? Are doar 5 anisori. Ce sa stie ea de club? M-a luat de pe noptiera fara stirea mamei si acum m-a ascuns in posetuta ei cu pene mici si roz. Ce ar zice mamica ei de nazbatia asta? Eu, accesoriul ei favorit, ascuns printre batistute murdare de acuarela si agrafe mici de par, pline de sclipici. Din cate aud, si-a dat seama ca lipsesc, dar amicele o preseaza pentru ca deja a sosit taxi-ul. Se pare ca-n seara asta n-o sa-i mai completez tinuta. Ma purta mereu la ea mai mult drept “fashion statement-, dar am ajuns mai mult de atat. Eram un fel de a o recunoaste in multime. Femeia cu ochelarii mortali, femeia fara de varsta. Acum am ajuns sa fiu improscata cu acuarela in “clubul- Mariucai, in gradina din spate, in casuta ei micuta din lemn pe care taticul i-a facut-o cu mare drag. Ar fi fost suportabil daca ar fi fost vorba doar de cateva clipe de “pictat- lentilele, dar atentia ii este usor distrasa si in scurt timp m-a lasat in casuta, murdara, zgariata si cu o cohorta de papusele dezmembrate. Norocul meu ca sunt inca intreaga in “club-. Joaca de genul asta te poate termina, la propriu!

  133. ac3lya

    Iar a reusit sa ma uite si tura aceasta pe masa langa un cocktail care sa speram ca nu o sa se verse.Muzica rasuna din toate colturile, lume multa,poate prea multa lume pentru mine astazi.Ma uit in dreapta …nici urma de ea…ma uit in stanga…e ringul de dans care este plin si nu-mi pot da seama unde e.
    Ooops masa se clatina, cocktail’ul la fel, Da Doamne sa nu se verse si sa-mi ramana “ochisorii ” curati ca sa’mi caut stapana in continuare. Se pare ca un ospatar neatent s’a impiedicat de piciorul mesei …bine ca nu am patit nimic.
    Se pare ca asteptarea e lunga ;la masa de alaturi imi zaresc un amic,domnul ceas…ma uit cu atentie sa vad cat indica ora….mirarea nu e mare…deja e ora 2 iar stapana mea nu s’a intors dupa mine,acum am doua variante ori se intoarce si ma recupereaza ori e prea tarziu si ma gaseste altcineva cu picioarele pe pamant sau poate chiar ospatarul zapacit care s’a impiedicat de piciorul mesei…

  134. Fragutza

    Heeeeei, sa inceapa distractiaaaa! DJ`ul mi-a dedicat melodia lui DJ Size- Sunglasses. Sunt in centrul atentiei, dansez pe boxe, reflectoarele imi coloreaza lentilele, iar bratele imi sunt din ce in ce mai puternice! Iuhuu!Haideti si voi: “I wear my sunglasses at night…”..wow, cine se apropie de mine? Mi-au venit surateleee! Super tare! Pe mese, pe boxe, suntem noi, “Polaroidele sexy”! Ce se intampla cu mine?Lentilele mi se inrosesc cu fiecare pas al Polaroidului Negru ce poarta un papion alb intre lentile. Inca o miscare in flic-flac si…e langa mine! Dansam pe ritmuri de house, latino si reggae, e cea mai frumoasa noapte din viata mea! El ma saruta incet si se ofera sa-mi dea tocul lui pentru a-mi tine de cald pana acasa! Dar ce sa vezi? Milena si-a amintit de mine, ma cauta disperata prin tot clubul!N-o voi lasa sa-mi fure dreptul la iubire!Si uite asa, noi ne furisam tiptil si privim rasaritul imbratisati.:)

  135. rodikutza

    Totul a inceput cand Maria s-a uitat la un film de aventura cu James Bond. Eu atipeam usor, langa oja sidefata…apoi fost si eu, incet, incet, atrasa de actiunea filmului; am vazut prin cate aventuri a trecut acest erou si m-am gandit ca n-ar fi rau sa incerc si eu sa imi protejez stapana cat mai bine, chiar cu pretul lentilelor mele. Ma gaseam dintr-o data puternica, apta de a fi un adevarat bodyguard. Vineri seara, in club, Maria si-a asezat geanta pe un fotoliu, pe mine m-a uitat pe masa, in mirosul intens de cafea apoi a plecat sa danseze periculos de aproape de un barbat. Lucru extrem de periculos, gandea elanul meu de bodyguard..asa ca am plecat in cautarea stanei mele, printre sutele de picioare care se miscau lent, printre luminile care tasneau din tavan; am gasit-o la usa de la intrare…barbatul acela ciudat incerca sa ii dea un pliculet Mariei. “Droguri!!!” mi-am spus eu si disperarea de a o proteja m-a cuprins. Eram destul de departe…intrasem in panica…as fi renuntat la ambele lentile ca sa o protejez de mirajul acesta a prafurilor..si, dintr-o data am simtit o greutate imensa cazand ca un bolovan imens peste mine. Fusesem calcata de tocul cui al unei chelnerite. Cineva m-a luat si m-a asezat pe masa. Incerca sa imi dea primul ajutor, verificandu-mi incheieturile; atunci am privit din nou spre usa…am vazut-o pe Maria palmuindu-l pe acel ciudat; mi-am dat seama ca stapana mea era o femeie puternica…ce nu avea nevoie decat de protectie solara…caci, pana la urma…sunt doar o pereche de ochelari de soare, chiar daca, uneori, vazand filme cu James Bond…ma cred un adevarat bodyguard.

  136. Clem71

    SUPER ok ideea.A trecut vara,plaja,soare si nisip fierbinte.Toamna vreau sa fiu uitata IN CLUB,sa si hibernez si sa ma renasc la primavara si sa ma regasesc iar pe plaja,soare si nisip.

  137. bunica2

    ‘ Nu, de ce m-ai scos de la ochi, o sa ma uiti, nu e prima data. Iti mai aduci aminte de ziua in care ai plecat la scoala fara mine… a trebuie sa te intorci acasa si ai ratat un test important. Stii ca de fiecare data cand ma lasi jos, uiti de mine.’
    Dupa zece minute: ‘ Oare unde o fi Ana? Pe unde umbla? M-a uitat aici? Trebuie sa merg sa o gasesc cine stie ce i se poate intampla daca nu ma are. Daca nu vede masina atunci cand trece strada. Nu.. nu trebuie sa ma gandesc la asta insa trebuie sa o gasesc. Ma mut mai la dreapta ca a straluces la lumina sa ma ia cineva de aici. Hei baiatu’ n-ai nevoie de niste ochelari. Da.. pe tine te vroiam. Nu.. de ce ma pui pe masa de la bar… nu nu la obiecte pierdute. Bine poate la urma urmei nu e o idee rea.. abia ma mai odihnesc si eu putin dupa atata munca si la urma urmei Ana stie de unde sa ma ia.’

    A doua zi dimineata ‘ Oh.. cine ma zdruncina asa! Oh ai venit dupa mine… iti multumesc ca nu m-ai uitat si promit ca o sa te ajut sa vezi mult mai bine’

  138. laurancl

    “Iesisem cu prietena mea in oras. Stiu ca multe lume nu dadea vreo sansa relatiei noastre – nici servetelele parfumate, nici rujul, etc. – dar eu chiar o iubeam. Si Catalina l-a iubit pe Luceafar si nici nu s-au atins vreodata, pe cand eu imi mangaiam zilnic iubita in par si obisnuiam sa o privesc in ochi cu orele. La capitolul comunicare stateam mai prost, dar nu poti sa le ai pe toate in viata…
    Totul a fost feeric pana am iesit intr-un club nou. M-a lasat in apropierea paharului de cocktail si cate-un pic,pic,pic s-a tot prelins pe pai pana m-am cherchelit bine. Nici nu mai tin minte cand a plecat si m-a uitat/lasat acolo. Poate acesta e felul ei de a rupe o relatie. Nu stiu.
    Pe cand m-am mai trezit am constatat ca era concert in club. Dintr-o saritura am fost pe boxa, iar jocul de lumini reflecate in lentilele mele a placut tuturor. Acum sunt animator. Poate daca ajung faimos EA se va intoarce la mine…. “

  139. andreeabacau

    Dupa atatea aventuri in care am fost uitat in cele mai ciudate locuri unele dintre ele intunecate si eu am oroare de intuneric,iata,ca am ajuns si in cel mai vibrant loc,Clubul.Sunt fericit,chiar nu imi pasa pe unde e stapana mea fiindca ma distrez de minune.Chiar acum m-a invitat la dans o gagica super hot si deja m-am aburit cand am vazut cum danseaza.Am avut si un incident ,a aparut iubitul fetei si a vrut sa ma ia el si m-am infuriat si l-am sgariat pe nas ,apoi m-a aruncat in sus si spre norocul meu am cazut pe “pernitele” unei alte gagici si cu ea am dansat toata noaptea pana dimineata cand m-a gasit stapana mea si m-a luat acasa…si eu nu vroiam fiindca ma distram asa bine…Insa cand am urcat in masina ,am adormit pe parul ei moale…

  140. coryalecs

    Doamne ce seara am avut in week-end!
    A fost o noutate pentru mine wee-endul acesta.Eram obisnuit sa stau linistit in timpul plimbarilor lungi cu masina sau pe jos, priveam imaginile nepasator, privelisti unice, munti,dealuri, paduri…Am vazut marea, o priveliste de neuitat, ce aer placut, racoritor! Sau, cel mai adesea, stateam pe birou, asteptand relaxat sfarsitul programului pentru a merge acasa.Eram multumit de viata mea, asta pana… pana ieri.
    M-am trezit intr-un loc plin de miros de tigara, muzica asurzitoare ma obosea,eram putin speriat( noul intotdeauna ma sperie!). Am zis ca totul o sa treaca si revenim la normal, la viata noastra. Dar, n-a fost deloc asa.
    Am fost lasat in graba pe un scaun inalt, colorat, care era obisnuit cu locul, nu i se parea nimic nelalocul lui, ma privea nepasator. In jurul meu distractie, petrecere, muzica, amuzament, , dans,agitatie. Asteptam si iar asteptam. Dar, iata, Crina vine si in sfarsit plecam. Ce bine! Isi ia poseta,telefonul,cheile masinii si….pleaca! Ce e asta? O gluma proasta? Vrea sa ma pedepseasca, dar cu ce am gresit? Am mai barfit pe ici pe colo cu unul sau altul, am mai ras de greselille ei. Dar de aici pana la acest gest!
    Am asteptat sa se intoarca dupa mine, am sperat, degeaba. Noaptea era pe sfarsite si nimic. Zgomotul continua, aveam nevoie de aer, cand, vai,cineva vrea sa se aseze pe mine. Hei, sunt aici, ai grija! Uf, am scapat, l-a strigat cineva si a plecat mai departe. Dar eu, ce se intampla cu mine? Mi-am aruncat ochii pe masuta din apropiere era o bucata de hartie si un pix, uitate si ele ca si mine Induiosati de lacrimile mele s-au oferit sa ma ajute sa-mi gasesc prietena. Am scris disperat acesta scrisoare, a fost luata de curent cand s-au deschis usile. Da doamne s-o gaseasca cineva, s-o citesca si sa ma ajute! Vreau acasa! Vreau viata mea linistita si lipsita de griji! O vreu inapoi, ma juta cineva?

  141. editun

    A fost odata ca nici odata o pereche de ochelari de soare Era foarte gratioasa cu rama ei neagra si lentilele putin intunecate Lumea admira silueta ei atragatoara Era un ochelari de soare de incredere, intotdeauna la indemna. Servea cu bucurie proprietara ei. Dar era intotdeauna uitata. De data asta s-a intamplat intr-un club. Proprietara ei a disparut in multime cu un brunet haios si nu s-a mai intors nici dupa doua ore Dar nu s-a speriat se obijnuise deja cu ideea. Se aseja comod si admira oamenii rostogolinduse sub intuneric. Si cum se uita imprejur dintr-o data a vazut-o pe el, avea rama gri inchis cu lentile gri metalice, privirile lor se intlneau. Era dragoste la prima vedere. Cum se uitau adanc unul la celalat nici nu obseva ca intretimp s-a intors si proprietara cu brunetul dulce, cara se indrepta direct spre tejgheaua de bar, unde se afla El. Parca totul era planuit, brunetul era proprietarul lui. Acum si-a gasit jumatatea.

  142. Fragutza

    Heeey, sa inceapa distractiaaaaa!DJ`ul mi-a dedicat melodia lui DJ Size – “Sunglasses at night”. Haideti cu mine: “I wear my sunglasses at night…”YUHUUU! Sunt in centrul atentiei, reflectoarele imi coloreaza lentilele, iar bratele-mi sunt din ce in ce mai puternice! Ma urc pe boxe, dansez, asta-i noaptea mea! Wow, dar cine se apropie de mine?Sunt suratele meleee!Pe mese, pe boxe, “Polaroidele Sexy” se dezlantuie! Vai, dar ce mi se intampla? Lentilele mi se inrosesc cu fiecare pas al Polaroidului Negru ce poarta un papion alb. Inca o miscare in flic-flac si….e langa mine! Dansam toata noaptea pe ritmuri latino, house si reggae, iar zorii ne lumineaza incet! Galant, el imi ofera tocul lui sa-mi tina de cald si ma saruta. Oare visez? Ah, nu! Milena, uituca, ma cauta disperata prin tot clubul, dar n-o voi lasa sa-mi fure clipele de iubire! Si ne furisam tiptil, iar rasaritul ne prinde imbratisati…

  143. Fragutza

    Heeeey,sa inceapa distractiaaaaa! Dj`ul mi-a dedicat melodia lui Dj Size-“Sunglasses at night”.Yuhuuuu, sunt in centrul atentiei! Haideti si voi:”I wear my sunglasses at night…”.Ma urc pe boxe, dansez, asta-i noaptea mea! Reflectoarele-mi coloreaza lentilele,iar bratele-mi sunt din ce in ce mai puternice.Wow, dar cine se apropie!? Yee, sunt suratele melee! Pe mese,pe boxe,”Polaroidele Sexy” se dezlantuie!Vai,ce mi se intampla?Lentilele mi se inrosesc cu fiecare pas al Polaroidului Negru! Inca o miscare in flic-flac si…e langa mine! Dansam toata noaptea pe ritmuri latino, house si reggae, iar zorii ies la iveala incet,incet.Galant, el imi ofera tocul lui sa-mi tina de cald si ma saruta. Oare visez?Ah,nu!Milena,uituca,ma cauta disperata prin tot clubul!Dar n-o voi lasa sa-mi fure clipele de iubire!Si ne furisam tiptil,iar rasaritul ne prinde imbratisati…

  144. gemina16

    Seara incepuse nu tocmai bine,Melinda optase din nou pentru un loc nu tocmai pe placul meu,cel mai galagios si colorat cu putinta,intunecat si agitat…clubul Iar pentru o pereche de ochelari ca mine,dornica sa-si apare stapana de ultraviolete si de raze solare malefice,asta m-a facut sa ma simt nefolositoare.Si ccnd credeam ca mai rau nu se poate,uite ca m-am pierdut..dupa cateva lacrimi varsate dupa stapana mea,instinctul de autoconservare m-a cup[rins:trebuia sa lupt impotriva oamenilor agitati care ma puteau zdrobi in orice moment.Concentrata in cursa mea de evadare din mediul acela,nu l-am vazut la inceput…avea cele mai frumoase lentile pe care le vazusem vreodata,cele mai ademenitoare culori! Forma lentilei era perfecta,ca si cum Insusi Dumnezeu a sculptat-o..propriile lentile au rosit instantaneu;eram sigura,era dragoste la prima vedere…el s-a indreptat spre mine si mi-a spus ‘ce faci,papusa,imi plac ramele tale!’.Atunci lentilele au inceput sa-mi bata puternic,mai-mai sa iasa din rame si eu am ingaimat cateva cuvinte pierduta:’Mhhh…bine.’Nu mai aveam nevoie de Melinda,el era acum lumina lentilelor mele! M-a luat de tortitza stanga si mi-a spus ‘Hai cu mine in Rai!’.Acum suntem fericiti,asteptam cea de-a doua pereche de mini-ochelari,speram ca va fi fetita!

  145. Aina28

    Off…iar m-a uitat stapana mea Clara acasa pe noptiera, in loc sa ma ia cu ea, afara la soare, la intalnirile de afaceri, la pauza de cafea din parc cu fetele…ce distractie pe cinste!
    Stau aici pe noptiera prafuita, singura si trista…off ce viata! Ce destin! Ce trist!
    Langa mine sta impunatoare o scoica in forma de coral. E tare draguta cu mine, vrea sa ma consoleze, sa ma inveseleasca. Iar putin mai departe sta o broasca testoasa feng-shui care imi face cu ochiul, imi zambeste, imi trimite bezele! Ce mai , mi-a cerut prietenia! Imi marturiseste ca a fost dragoste la prima vedere! Off…numai de dragoste nu-mi arde acum mie!
    Cand deodata aud zgomote in hol, rasete, chicoteli! Cine o fi oare? Usa camerei unde sunt pe noptiera este lasata deschis

  146. asias

    Stiti din episodul trecut ca prietena si stapana mea s-a indragostit in club. Asa cum am intuit. Am iesit in 4 de cateva ori.
    Adela a iesit in graba, am auzit usa trantindu-se in urma ei si eu am ramas aici, pe o noptiera. Nu, nu, nu este noptiera noastra unde ma odihnesc de obicei.
    Am stat nemiscata o perioada sa vad ce se intampla. Au aparut 2 bulgari de blana, alergau prin casa ca nebunii, unul era mic si alb, altul era negru si foarte cret. Oooo Doamne, ce fel de ciudatenii sunt astea? I-am ignorat, speram sa ma ignore si ei. Dar nu, evident ca nu m-au lasat in pace. Cel mic si alb m-a intrebat daca el este mai frumos. In gandul meu am zis ca e oribil, dar am dat afirmativ din cap si i-am zambit fals. Speram sa intervina ceva si sa scap de parul lor, nu doream sa se lipeasca de lentila mea.
    S-a auzit usa. Adela, mi-am zis eu.
    Era vocea lui Radu si-¦..nu era Adela. O mana fina m-a ridicat, m-a privit cu atentie si a intrebat: ” Iubitule, ce frumosi sunt ! I-ai cumparat pentru mine ? “.

  147. eleonorac

    Of, of, iar m-a uitat aici pe noptiera! Stapana mea chiar nu realizeaza ca eu ma potriveam cu esarfa ce si-a luat-o azi la camasa ei alba cambrata.
    -Hello,detaliile de pe esarfa sunt de aceeasi culoare cu lentilele si…rujul ce ti l-ai aplicat! -Da, a plecat! Nici in al 12-lea ceas nu si-a amintit de mine!….trece 1 minut… -Ah, te-ai intors! Pe mine, pe mine m-ai uitat! ….dezamagire(isi uitase agenda)…Hm, stapana mea crede ca oricum salvarea ei sunt ochelarii din masina, dar se inseala amarnic caci aceia sunt cu rame aurii, pe cand ea a ales ca bijuterii doar argint. Ah, si acum iese si soarele, vai de stapana mea! Dar de mine mi se rupe sufletul :(( a tras draperia si aici o sa ma coc toata ziua cum o sa bata soarele fix aici pe noptiera. Nu-mi vine sa cred! Bad day! Bad luck! Eu, Polaroid, sunt convins ca azi mi-a simtit lipsa! Cine-i protejeaza ochii de razele UV mai bine ca mine? Cine i-ar fi dat un look chic decat eu? 🙂

  148. kandra

    Este dimineata. ..sambata. Blondina mea ma aseaza pe nasul ei sexy si pornim la drum, destinatie Bucuresti. Ajungem in spital unde se intalnieste cu un domn inalt, imbracat in alb, cu ochii verzi adanci ca marea… Mergem in biblioteca, ma aseza pe birou, si privesc in jur: gramezi de carti groase care mai de care… Domnita isi soarbe cafeaua, discutand diverse cu acel domn. Il privesc si imi inspira multa incredere, pare sa aiba un suflet bun…
    Ne urcam in masina si pornim. Ajungem intr-un apartament dragut si simplut, amenajat ca pentru un burlac. Dupa cateva chicote si jocuri, si rasete in bucatarie…dupa ce am simiti aroma fripturii si a vinului..am ramas pe noptiera pana luni. Drag mi-a fost sa am parte de cea mai romantica si pasionala noapte de amor intre dl. medic si domnita mea blonda… La plecare ma pregateam sa ma cocot pe nasuc, dar usa s-a inchis iar eu am ramas singur in dormitor..adulmecand parfumul lor lasat in urma. Cu siguranta se va intoarce dupa mine cand va vedea sa ii lipsesc…de altfel, voi fii motivul reintoarcerii ei in bratele medicului chipes… 😀

  149. anareaua

    Ochelarii se trezira dimineata, aruncara un ochi in jur si observara ca stapana i-a uitat, in acelasi loc, a doua oara consecutiv.
    “Stiam noi ca trebuia sa punem ceasul sa sune inainte sa se trezeasca ea!” isi zisera cu ciuda ca nu apuca nici astazi sa ii sarute si sa ii dezmierde soarele.”O sa ne ingrasam de atata inactivitate si o sa ne umplem de praf!” zicandu-si asa, perechea de ochelari se apuca sa rasfoiasca paginile romanului aflat pe coltul de noptiera. “Pfffff, “Suflete moarte” de Gogol! ce gusturi!! cum pot oare ochelarii aia de vedere sa suporte sa citeasca asa ceva!? plicticos si perimat!Mai bine, sa vedem cum ne-ar sta bijuteriile astea..” zis si facut, incepura sa probeze cateva inele de aur pe bratele lor negre “Wow, aratam ca si Cleopatra, ce bine vine auriul pe piele de abanos!”oh, abanos, dar de ce zile frumoase am avut parte la mare, anul asta, se gandira ei, si ce tipi frumosi si bronzati erau pe plaja, adevarati feti-frumosi…noi avem parte de toata actiunea!” gandira ochelarii cu satisfactie.se uitara la ceas,ora 9.”uffff, nu se mai intoarce dupa noi!pesemne ca a si intarziat la serviciu sau s-a trezit in troleu ca nu ne are..eh, ce sa facem!? mai bine ne-am baga in sacul de dormit ca sa tragem un pui de somn pana la cinci, poate mai incolo vine dupa noi si iesim cu totii in oras, cu prietenele…desi e septembrie, soarele tine cu noi si nu ne lasa si pana la urma daca e innorat, macar de fitze o sa ne ia si o sa ne puna pe crestet si tot vom iesi putin din casa”, se gandira siguri de ei si adormira zambind in saculetul lor special.the end 🙂

  150. lexis

    In fiecare noapte fratele Dianei citea. Diana voia sa doarma asa ca isi punea ochelarii de soare, chiar daca exista riscul sa ii rupa in somn. Culmea, Diana mereu ii dadea jos, ca prin vis, cand lumina se stingea. Palma ei atingea ramele usor si le desprindeau de parul ei prins la spate, apoi ii aseza cu grija pe noptiera.

    Diana si fratele ei stateau in aceeasi camera. “Oribil” gandea Diana. “Oribil” repetau ochelarii. Cu toate ca Diana adormea de multe ori cu ochelarii la ochi, ochelarii nu se rupeau. Era ca si cand nu voiau sa se rupa sau ca si cand Diana dormea nemiscata tocmai pentru a nu-i strica. S-ar putea spune ca exista un farmec sau o magie, de altfel nimeni nu isi dadea seama.

    Serile treceau si becul aprins o enerva din ce in ce mai mult pe Diana. Ochelarii ii protejau ochii si erau blanzi cu sprancenele ei, cu nasul ei. Incercau sa nu o stranga, sa nu ii lase urme si ii alinau de multe ori supararea, aducandu-i un somn linistitor si adanc.

    Dupa cateva saptamani de “bec aprins in toiul noptii”, Diana se satura si incepu sa se certe cu fratele sau. Isi puse ochelarii inadins pentru ca fratele ei sa nu ii vada privirea suparata si rea. Ochelarii au tresarit si au plesnit periculos ca si cand ar fi prins viata in mod vizibil. Diana s-a speriat, dar nu stia de fapt, cat de mult isi suparase prietenii de nadejde.

    Rama si cele doua lentile negre se infurisera de-a binelea cand au simtit sentimentele Dianei fata de fratele ei.

    “Ei? Nu suntem noi acolo? Nu ii aducem noi somnul? De ce trebuie sa urasca?”

    Diana nu intelesese ce se intampla si in noaptea aceea nu ii mai purta de frica sa nu se rupa. Dupa schimbul de replici taios cu fratele sau, si-a pus patura pe cap pentru a putea adormi. Se chinui toata noaptea si se intoarse cand pe o parte, cand pe alta. Intunericul nu a mai venit in camera lor, de altfel, nici somnul Dianei.

    Ochelarii regretara nespus ca Diana nu ii purtase in noaptea aceea si ar fi vrut cu tot sufletul sa ii ceara scuze, dar cum nu aveau nici gura, nici limba, nici voce, nu au putut decat sa simta in tacere regretul si sa o ajute prin semne. Cand Diana purta ochelarii in timpul zilei, acestia incercara in fiecare moment sa ii protejeze ochii de razele solare si se mutau ba mai sus, ba mai jos, cand vreo raza buclucasa voiau sa supere ochii fetei.

    Diana ajunse acasa mai devreme si casa era goala. Ochelarii curiosi s-au ridicat pe crestetul fetei, infgandu-si gentil rama in parul ei pentru mai multa stabilitate. Diana il striga pe fratele ei, ii cauta pe parinti, pana gasi un bilet in bucatarie pe care scria “Am plecat toti 3 la cumparaturi, venim pana la 19”.

    Se duse in dormitor si incepu sa invete pentru urmatoarea zi de scoala. Ochelarii stateau cuminti pe crestetul fetei ascultandu-i gandurile. Diana se gandea de multe ori la iubire, la o casa a ei sau cel putin la o camera a ei, se gandea la cariera… si apoi iar la iubire. Gandurile de iubire erau cele mai puternice si ochelarii suspinau, vrand sa fie oameni, sa fie barbati care sa o curteze, sa ii faca poftele, sa o iubeasca asa cum era si ea capabila sa simta. La aceeasi intensitate.

    La ora 20 Diana isi dadu seama ca pierduse mai mult de 4 ore pe cursuri, lectii, teme si ca familia ei inca nu ajunsese acasa. Isi scoase ochelarii din par si ei cu grija se dadura la o parte din calea firelor nastrusnice de par care voiau sa fie smulse si ramasera tacuti pe noptiera. Diana se dezbraca si ochelarii ii putura admira formele pline si liniile cu care corpul ei era trasat in spatiul camerei. Pleca la baie, insa in ramele negre corpul ei ramase imprimat ca pe o pelicula de film. Se misca neincetat si daca te-ai fi uitat atent ai fi vazut ca ramele devenisera negre-rosiatice. Dar daca te-ai fi uitat, n-ai mai fi vazut trupul fetei de mai devreme.

    Telefonul suna. Diana iesind din dus cu halatul pe ea, se grabi sa raspunda. Fața ei se albi pe masura ce secundele treceau cu telefonul lipit de ureche.

    “Ce s-a intamplat?” sopteau alarmati ochelarii, aproape topindu-se de curiozitate.

    Diana spuse un “Bine, vin acum” sugrumat si ochelarii tremurara de spaima. Fata a iesit din camera si ochelarii au inceput sa strige dupa ea
    “Diana, vino inapoi, nu ne lasa aici…”

    Insa Diana nu a revenit decat la 2 dimineata. Dupa ore in sir de frustrare si lacrimi, ochelarii se oprira din durere. Credeti ca obiectele n-au inima, simtire, ratiune? Ei bine, cand te obisnuiesti cu un suflet, cu atingerea unei maini, cu suflarea gurii ei, lucrurile se schimba, ele prind viata.

    Diana, mai alba decat atunci cand plecase, se aseza in intuneric cu fața inspre noptiera. Isi puse mainile la ochi si lacrimi incepura sa curga fara oprire. Ramele ochelarilor se desprinsera de tot ceea ce simtisera in orele de singuratate, uitara de durerea lor, acum erau curiosi de durerea fetei. Ce se intamplase?

    Pieptul Dianei se oprea pentru cateva secunde apoi se zbatea in convulsii, iar stomacul se misca si el brutal. Ochelarii nu o mai vazusera pe Diana niciodata in halul asta. Fruntea era pe mainile incrucisate care stateau sprijinite de genunchi si Diana era un spectacol de durere. Fizicul Dianei era hidos, un chip mahnit, umed si durerea ei prindea glas prin suspine si tremur. Gafaia ca si cand ar fi dus toata greutatea lumii pe umeri. Ochelarii se simteau total neputinciosi, amarati si simteau tot ce simtea fata inzecit.

    In pieptul ei s-a infipt un cutit si Diana s-a oprit subit. Isi ridica capul de pe genunchi si ramase cu mainile rasfirate, ca si cand uitase de ele. Se uita inspre noptiera. Ochelarii au crezut ca o sa aiba parte de atingerea ei, ca o sa aiba ocazia sa o aline, sa ii mangaie obrajii si sa ii protejeze ochii de toate rautatile lumii. Cu toate astea, Diana statu pe loc, se uita in gol cu ochii rosii ca ai unui drogat. Nici ea nu stia daca mai respira. A stat asa o ora. Apoi doua. Apoi trei. Ochelarii au inceput sa incerce sa se tarasca de pe noptiera inspre ea, ca sa ajunga la sufletul ei, la atingerea ei, sa ii spuna :

    “Nu stiu ce s-a intamplat, dar sunt aici”

    Si tot incercand… simteau cum lentilele se topesc de tristete, dar cu un curaj rar intalnit s-au tinut tari repetandu-si:

    “Pentru fata, pentru fata, ea nu mai tre’ sa vada nimic in jur, putem sa induram noi tot”.

    Si tarandu-se pe noptiera, au ajuns pe marginea ei. Diana tot nu i-a auzit. Statea ca o statuie de marmura intr-un muzeu. Si atunci ochelarii s-au uitat in jos si au zis :

    “Tre sa rezistam, trebuie… pentru ea”

    Si au facut pasul decisiv. Cu un sunet puternic, ochelarii au cazut de pe noptiera, zdrobindu-se de parchetul rece.

    “S-au facut zob…” a spus Diana, care ii tinea acum in palme.

    Ochelarii inca simteau si inca auzeau. Cand pielea ei fina, dar rece, a atins muchiile ramei, acestia au tresarit, viata a palpait in ei o ultima farama de speranta, precum flacara unei lumanari care sta sa se stinga. Picaturi de apa mari au inceput sa curga peste ramele ciobite si atunci ochelarii au simtit ca Diana plangea, ca Diana se se stingea. Cu vocea sugrumata a rostit cele mai dureroase ultime cuvinte pe care ochelarii le-au auzit:

    “Nu o sa mai am nevoie de voi. De acum incolo nu se mai aprinde lumina.”

  151. elenait

    De acolo de sus, de pe varful nasului ei pudrat, admiram hotelul luxuriant care trona impunator in fata nostra. Ce cauta ea intr-un loc ca acesta?! Ea, care abia iesea din bucatarie si singurul ei hobby era sa incerce retete culinare sofisticate…ea, casatorita de 20 de ani cu primul barbat pe care l-a cunoscut; prea multe intrebari imi treceau prin fata lentilelor si nu aveam nici un raspuns.
    Ajunsa in camera, ma aseza pe noptiera (o noptiera lacuita din stejar masiv..un loc superb pentru o relaxare de vis a unei perechi de ochelari). Se dezbraca apoi si imbraca un neglijee negru, din satin. Arata inca foarte bine (dupa parerea mea de ochelar batran si experimentat). Apoi intra Sebastian – un barbat usor grizonat, bine facut, cu un sarm care ar fi aburit ochelarii oricarei femei. Urma o noapte nebuna, pasionala…si alte detalii nu pot sa va dau pentru ca sunt o pereche de ochelari cu bun simt si devotat stapanei mele. Cand m-am trezit,eram in buzunarul costumului lui Sebastian. Batea usor la usa stapanei mele. Mihai, sotul ei, deschise usa. Se salutara ca doi prieteni foarte buni ce erau, apoi Sebastian spuse:
    – Si-a uitat sotia ta ochelarii la birou..am vanit sa ii aduc.
    Si a ramas la o cafea, apoi au depanat amintiri despre partidele lor de pescuit. Cat despre sotie, stapana mea..aceasta le pregatea in bucatarie niste briose cu crema de vanilie..iar eu ma incarcasem cu un secret mai mare decat o luna plina.

    PS. Orice asemanare intre ochelarii din poveste si ochelarii mei, este pur intamplatoare…

  152. DenPumpkin

    A plecat. Stau singur aici. Bine ai facut! Si sa nu te mai intorci! M-ai zdruncinat de atatea ori, mi-ai atins lentilele cu degetele tale murdare, de-acum nu-ti mai permit. Adio!
    Mi-e greu sa strabat noptiera, printre atatea mizerii pe care le-ai lasat in urma ta, dar oriunde mi-e mai bine decat sa raman in ghearele tale, purtat cu neatentia ta. In sfarsit, firul veiozei. Voi putea cobori pe aici. Incet pe covor si apoi in hol. Scarile pe rand si ies pe usita cainelui.
    Ah, soarele de dimineata… Liber, dupa atata amar de vreme. Sa nu-ndraznesti sa-ti lasi balele pe mine! Pleaca de-aici! Cand ti-oi lansa o piatra-n capatana ta paroasa cu ramele mele te vei gandi de doua ori pana sa te mai apropii. Asa, fugi!
    Aleea si apoi bulevardul. Ma asteapta o lume intreaga.

  153. laurancl

    Toata noaptea a avut cosmaruri: visase ca stapana lui avea probleme oculare din cauza soarelui. S-a trezit cu lentilele aburite, desteptat de usa trantita a dormitorului. “Hei! Eu trebuia sa fiu de partea cealalta a usii, nu aici pe noptiera!-. Prea tarziu. Se auzi si usa de la intrare inchisa in graba. “Intarzie ca de-obicei…-. Brusc i se albira lentilele. “Nu cumva visul meu….?!” Sari cu bolta de pe noptiera incepand o cursa contra cronometru. Locuiau la etajul 9 si liftul era defect de-obicei, deci erau sanse sa se intalneasca cu ea jos daca scurta cumva drumul. Dar pe podea incepura greutatile: “Parca sunt pe teren minat. Tare mai e dezordonata….Peste tot numai haine!-. Cu greu reusi sa treaca de ele, dar esarfa ii intinse un brat de pe scaun, iar dintr-o saritura era pe pervaz. Cand se uita in jos, i se facu rau. “Nu pleci nicaieri fara mine-, zise esarfa. “Iti voi amortiza caderea!-. Apoi… [continuarea in episodul urmator].

    P.S: Mai e valabila incadrarea in cele 10-12 randuri?

Comenteaza acest articol

CONCURS: Aventurile unei perechi de ochelari de soare- INCHEIAT

by admin   2 min
158