Am o prietenă. Åžtiu, asta sună ca și când mi s-ar fi întâmplat mie cândva, dar mi-ar fi rușine să împărtășesc. De fapt, chiar am o prietenă care a trecut prin toate chestiile de mai sus. L-a cunoscut, probabil că s-a îndrăgostit. Evident, au făcut sex. După puțină vreme, au făcut sex neprotejat.
Pentru că se iubeau și aveau încredere unul în celălalt. Povestea lor nu a durat foarte mult. Nu s-a sfârșit cu lacrimi sau drame, ci pur și simplu s-a terminat. Fără resentimente. Asta până când ea a descoperit că este ceva în neregulă cu corpul ei. Åži, cum se iubește foarte mult și nu și-ar dori să pățească ceva din prostie, s-a dus la medic. Avea 25 de ani și nu mai fusese niciodată la ginecolog.
Experiența nu a fost traumatizantă în sine, dar rezultatul analizelor pe care le-a făcut acolo – da. Avea HPV. La vremea aceea am convocat un consiliu de urgență. Stăteam toate – vreo patru, în jurul unei mese cu multe cafele și ne dădeam cu părerea. Au urmat zile de căutări intense pe Internet.
Voiam să știm ce înseamnă inițialele alea ciudate, despre care nu mai auziserăm decât vag înainte. Iar căutările noastre duceau tot timpul către același diagnostic implacabil: cancer. Cancerul cervical este unul ca toate celelalte. Adică se moare din cauza lui. În primă fază poate fi asimptomatic, adică este foarte posibil să nu îți dai seama că ai ceva până când nu te lovește (adică te doare, ai sângerări sau scurgeri vaginale), iar atunci s-ar putea să fie cam târziu.
Tratamentul, în cazurile fericite, constă într-o operație chirurgicală minoră, sau în chemoterapie sau radioterapie în cazurile mai avansate și mai triste. Poate fi detectat foarte devreme prin examenul Papanicolau, care trebuie efectuat anual de către femeile care și-au început viața sexuală. Legătura între cancerul de col uterin și HPV este una de implicație directă. Human Papilloma Virus este un factor necesar în dezvoltarea mai tuturor cazurilor de cancer cervical.
Deși există mai mult de 250 de tul-pini ale virusului, doar tipurile 16 și 18 sunt recunoscute ca foarte periculoase, cauzând, împreună, peste 70% din cazurile de cancer. Partea proastă este că, deși HPV este considerat în mod normal o infecție cu transmitere sexuală, nu poate fi evitat în modul clasic cu care ocolim alte infecții de gen, adică folosind prezervativul. Protecția există, dar nu este foarte eficientă, căci părțile care pot ajunge în contact și pe care apar manifestări ale virusului nu sunt neapărat organele sexuale.
Asta nu înseamnă că nu ne putem feri în niciun fel din calea virusului, și deci a cancerului. Una dintre variantele cele mai recente și mai eficiente este vaccinarea împotriva HPV. Vaccinul acționează împotriva tulpinilor 6, 11, 16 și 18 ale virusului; și este recomandat ca imunizarea să se petreacă în jurul vârstei de 10 ani.
Deși au existat plângeri legate de reacțiile adverse la vaccin, în jur de 18 milioane de fete tinere au fost vaccinate în toată lumea. Autoritățile medicale susțin că vaccinarea împotriva HPV reduce riscul de a dezvolta cancer de col uterin cu 80%.
Prietena mea este bine. A urmat un tratament și își face analize în mod regulat.
Se pare că infecția ei nu va mai evolua. Dacă ar putea, s-ar vaccina acum, numai să nu mai treacă prin emoțiile zilelor în care fiecare rezultat de la analize îi spunea altceva. Totuși, până când nu a ajuns în această situație, nu se gândise că ar fi timpul să își facă vreun test.
Niciuneia dintre noi nu îi trecuse prin cap până atunci că mersul la ginecolog este o chestiune de normalitate. Când, la un an după întâmplarea ei, am ajuns să lucrez într-un loc care presupunea să îi învăț pe alții cum să se ferească de infecțiile cu transmitere sexuală, mi-am amintit de această poveste. Åži am spus-o mai departe de nenumărate ori. Åži am repetat-o până la epuizare. Mai cu seamă că este una cu final fericit.
Da, se poate întâmpla să greșești și să te infectezi. Cu orice, nu neapărat HPV. Se poate întâmpla, de asemenea, să nu îți dai seama de asta. Dar cercul greșelilor trebuie să se oprească aici. Nu se poate să nu îți faci analizele, să nu mergi la medic pentru o consultație, să nu ai o minimă grijă față de tine care să îți spună că nu trebuie să te doară ca să te cauți.
Iar dacă o faci, iar diagnosticul nu este tocmai plăcut, gândește-te că amânarea momentului ar fi transformat rezultatul într-unul încă mai trist. Åži până atunci, te putem invita oricând la un ceai, să vorbim despre asta. De Echinacea, pentru că îți face bine.