Decesele DJ-ului suedez Avicii sau a designerului de modă Kate Spade prin sinucidere au devenit o temă de reflecție asupra a ceea ce un nou studiu numește „tendință ascendentă”. Au urmat apoi tentativa de sinucidere a solistei Demi Lovato și moartea suspectă a modelului tatuat Zombie Boy, la doar 32 de ani.
Suicidul este și rămâne o problemă importantă de sănătate la nivel mondial, în special în ceea ce privește adolescenții și tinerii adulți, la această grupă de vârstă reprezentând a treia cauză de moarte. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite au publicat recent un raport care a arătat că ratele de sinucidere au crescut cu 25% în SUA între anii 1999 și 2016. S-a constatat de asemenea, că rata de sinucidere în rândul femeilor a crescut chiar mai mult decât rata generală. După cum subliniază CNN, când Robin Williams a decedat prin sinucidere în 2014, a avut loc o creștere cu 10% a sinuciderilor înregistrate în cele patru luni care au urmat. Gânduri negative, de moarte sau de suicid apar frecvent la persoanele depresive și pot fi doar idei tranzitorii de 1-2 minute până la planuri reale pentru comiterea suicidului. La nivel global, aproximativ 1 milion de oameni se sinucid în fiecare an, iar un procent însemnat dintre aceștia suferă de depresie. Mai mult, pentru fiecare persoană care comite suicid, există 20 sau mai multe care au tentative de suicid.
În România, statisticile publicate de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), plasează suicidul la 21 din 100.000 la bărbați și 3,5 din 100.000 la femei – date relevatoare din 2009. Se consideră că până la 90% dintre cei care se sinucid au o afecțiune psihică, chiar dacă acest act este uneori prima manifestare a acelei afecțiuni. Dintre tulburările psihice, cel mai frecvent asociată cu suicidul este depresia, scrie depresiv.ro.
Depresia este frecvent întâlnită în rândul oamenilor cu afecțiuni medicale. Elementul principal al depresiei este dispoziția depresivă, tristă, aparent fără motiv, prezentă în cea mai mare parte a timpului. Persoana care suferă de depresie se simte tristă, disperată, descurajată, lipsită de putere, “fără chef”. Se mai poate manifesta și printr-o diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile. Toate domeniile de activitate pot fi afectate. Unele persoane relatează că nu mai sunt interesate de hobby-uri, de activitățile pe care anterior le considerau plăcute, distractive. Se retrag social și neglijează din ce în ce mai mult activitătile obișnuite care anterior erau considerate plăcute. De exemplu: nu mai merg la film, la cumpărături, nu mai citesc, nu se mai joacă cu copiii, nu mai merg la tenis, etc.
Modificarea greutătii corporale cu mai mult de 5% pe parcursul unei luni este un simptom de obicei ignorat-poate fi o pierdere semnificativă în greutate (deși nu ține nici un fel de dietă) sau o creștere semnificativă în greutate. Apetitul este de regulă scăzut, dar unele persoane pot avea un apetit crescut, uneori cu tendințe spre anumite alimente, cum ar fi dulciurile.
Tulburările de somn își fac loc în mintea depresivului, unde cea mai des întâlnită afecțiune este insomnia. Persoanele se trezesc din somn în cursul nopții și nu mai pot adormi, se trezesc prea devreme dimineața și nu mai pot adormi sau le este greu să adoarmă inițial. Pot apărea și modificări ale comportamentului motor: agitație sau lentoare psihomotorie. Agitația se manifestă prin încapacitatea de a sta liniștit, calm, mersul de colo colo, frământatul mâinilor, frecarea hainelor etc. Lentoarea psihomotorie este prezentă în vorbire, gândire sau în miscările corpului.
Depresia se poate vindeca și se mai poate și menține sub control cu ajutorul psihoterapiei și, dacă este cazul, tratamentului medicamentos.