Tabu
lifestyle

Curtea Shogunală se mută la MNAR

Muzeul Național de Artă al României găzduiește, până în 3 septembrie, expoziția Călătorie la curtea shogunală. Toyohara Chikanobu (1838-1912). Gravură japoneză din epoca Meiji, organizată de Secția de Artă Orientală. Curatorul expoziției și autorul catalogului ce însoțește expoziția este Carmen Brad, specialist în arta extrem orientală.

Expoziția cuprinde o selecție de opere aparținând unui artist aproape uitat, Toyohara Chikanobu (1838-1912), un gravor important al epocii Meiji (1868-1912), a cărui creație a început abia acum să fie revalorizată și atent studiată de către cercetători. Caracterul monografic conferă acestei expoziții un statut special. Majoritatea lucrărilor sunt expuse în premieră, cu excepția câtorva piese incluse în anul 2002 într-o expoziție de artă decorativă japoneză.

Sunt prezentate gravurile care alcătuiesc o serie faimoasă intitulată Chiyoda no on-omote (Scene din afara Palatului Chiyoda). Publicată în anul 1897, seria ilustrează diverse evenimente, ceremonii și activități de la curtea shogunală din capitala Edo (Tokyo de astăzi), dintr-o perioadă anterioară epocii Meiji.

Muzeul Național de Artă al României păstrează în colecțiile sale 30 de tripticuri din cele 32 cât cuprinde în total seria, precum și dipticul pe care este imprimat cuprinsul. Fiecare triptic este alcătuit din trei foi separate de tip oban tate-e (coală standard mare, pe verticală). Lucrările sunt realizate pe hârtie de bună calitate, în tehnica nishiki-e (imagini de brocart), de imprimare policromă în tuș și culori de apă.

Epoca Meiji (1868-1912) a reprezentat pentru Japonia momentul unor profunde schimbări în plan politic, social și cultural. Reformele care încep acum modifică din temelii vechea societate. Guvernarea militară a shogunilor din familia Tokugawa, ce a dominat autoritar țara între 1615 și 1868, este abolită, reinstalându-se instituția imperială, simbol al Japoniei arhaice. În planul artelor, această tranziție s-a reflectat prin preluarea culturii de tip european, urmată însă destul de repede de o revigorare a interesului pentru istoria și artele autohtone, pentru păstrarea identității culturale.

Seria de gravuri prezentată în expoziție, singulară în cadrul creației lui Chikanobu, este caracterizată printr-o manieră grafică apropiată stilistic de desenul european, ceea ce o face mai accesibilă publicului occidental. Cu toate acestea, imaginea păstrează nealterate precizia desenului și decorativismul propriu stilului nipon. Câteva scene reprezentate în această serie se desfășoară în zona omote a Palatului Chiyoda, dedicată strict primirilor oficiale, ceremoniilor și audiențelor. Având în vedere că ultimul shogun Tokugawa Yoshinobu nu a locuit în palatul Chiyoda, lucrările pot fi interpretate drept o nostalgică restituire a unui trecut glorios, definitiv apus.

Exceptând seria Chiyoda no on-omote, în expoziție sunt prezente și cîteva lucrări care înfățișează bijinga (imagini cu femei frumoase), una dintre categoriile tematice cele mai importante în gravura tradițională. Ele au fost incluse pentru a completa portretul artistic al lui Toyohara Chikanobu, gravor de mare talent, pe nedrept uitat, exponent de seamă al generației care a scris ultimele pagini ale istoriei gravurii tradiționale japoneze la sfârșitul secolului al XIX lea.

Muzeul Național de Artă al României, Sălile Kretzulescu Telefon: 314.81.19, 313.30.30

Program de vizitare: miercuri – duminică, 11.00- 19.00 Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

ARTICOLE SIMILARE

Anamaria Bogdan

realitatea

Cum se face curat în pădure și se plutește pe pet-uri

realitatea

Efectele aliantei DraftFCB-IM se tin lant

realitatea

Ghici cine…

realitatea

ALEXANDRA STAN – show interzis minorilor in SUA!

Arta pe telefon

realitatea

Scrie un comentariu