Pe 30 ianuarie 2012, fostul premier PSD Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, de către un complet de trei judecători al instanţei supreme, fiind acuzat că şi-a exercitat influenţa de şef de partid pentru a obţine bani sau foloase în interes propriu, în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie. Mai mult: http://www.gandul.info/news/afla-totul-despre-dosarul-trofeul-calitatii-9761644
În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), a fost condamnată la şase ani de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.
Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marina şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de închisoare, la care s-a aplicat un spor de un an.
Citeşte şi Adrian Năstase: “Eu sunt trofeul din Trofeul Calităţii”. Cum i-au sărit în apărare fostului premier Cicero, Gandhi, Freud, Inchiziţia şi “gherila” revoluţionarilor
Citeşte şi Dosarul “TROFEUL CALITĂŢII”. DNA cere MAJORAREA pedepsei lui Năstase, susţinând că o condamnare de 2 ani de închisoare “nu este îndestulătoare pentru îndreptarea inculpatului”
Acuzaţiile procurorilor. Cum s-ar fi scurs 75 de miliarde de la ISC spre Năstase
Procurorii DNA au acuzat că în anul 2004, înaintea alegerilor prezidenţiale din toamnă, ISC condus de Irina Jianu a organizat un simpozion intitulat “Trofeul Calităţii în construcţii”, unde au fost invitate mai multe firme şi persoane fizice, contra unei taxe de participare.
“În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase“, au susţinut procurorii.
Persoanele fizice care au plătit să participe la eveniment “erau fie membri PSD cu funcţii importante în cadrul unor instituţii publice (Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, Agenţia Naţională Sanitar Veterinară, Compania Naţională a Lignitului, Complexul Energetic Turceni, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare), fie lideri de partid locali, primari şi preşedinţi de consilii judeţene”.
Firmele participante au fost şi ele constrânse moral, au considerat procurorii, pentru că invitaţia adresată de către inspectorii ISC (cei care le avizau activităţile comerciale) de a participa la simpozion era însoţită şi de cererea ca răspunsul firmelor să cuprindă şi o copie a ordinului de plată a taxei de participare la “Trofeul Calităţii”.
Taxele de participare erau de 5 milioane de lei vechi pentru persoane fizice şi de 15 milioane de lei vechi pentru firme. ISC a strâns, din taxe, aproape 67,5 miliarde de lei vechi, bani care nu au ajuns însă la bugetul instituţiei, ci la patru fime care s-au ocupat de organizarea evenimentului, deţinute de soţii Popovici, Bogdan şi Marina: MEDIAGLOBE INVEST SRL, URBAN CONSULT SRL, AXA MANAGEMENT SRL şi CONTUR MEDIA SRL.
Ulterior, susţin procurorii DNA, banii au fost transferaţi, prin operaţiuni specifice spălării de bani (cesiune de acţiuni, majorare de capital, contracte false de vânzări de terenuri şi prestări servicii), în conturile altor firme deţinute de soţii Popovici – MEDIA ON SA şi FORUM INVEST SA şi Fundaţia Invest şi AROND SRL, de unde o parte au ajuns în conturile SC Eurografica SRL, deţinută de Vasile Mihail Cristian.
Din această sumă, inculpatul patronul Eurografica a plătit contravaloarea materialelor de propagandă electorală – caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele şi imaginea inculpatului Adrian Năstase.
Prin aceleaşi procedee, Năstase ar fi obţinut bani pentru materiale electorale şi de la firma Vertcon din Bacău, unde şefa ISC Irina Jianu fusese acţionară.
Potrivit rechizitoriului DNA, ISC a fost prejudiciat cu aproape 70 de miliarde de lei vechi. În 2012, instituţia a solicitat majorarea prejudiciului la 75 de miliarde lei vechi.
Apărarea lui Năstase: Dosar politic, nu există probe
Avocaţii lui Adrian Năstase şi ai celorlalţi inculpaţi au susţinut că dosarul făcut de DNA este unul politic, în spatele căruia s-ar afla preşedintele Traian Băsescu, contracandidatul din 2004 al lui Adrian Năstase. Ei susţin că nu există probe care să îl incrimineze direct pe Adrian Năstase şi că acuzaţia că din cauza influenţei sale s-ar fi produs acest prejudiciu asupra ISC este una vagă şi nefundamentată.
Avocaţii lui Năstase susţin că DNA a chemat în instanţă 970 de martori, dar că nu a reuşit să obţină nici măcar o declaraţie care să îl incrimineze direct pe clientul lor.
La rândul lor, patronii firmelor incriminate în dosar neagă că ar fi spălat banii şi susţin că aceştia au fost folosiţi în operaţiuni legitime de creare şi punere în aplicare a campaniei electorale a lui Adrian Năstase, din 2004.
Şefa ISC, Irina Jianu, susţine şi ea că este nevinovată, spunând că nu îl cunoştea personal, la vremea respectivă, pe Adrian Năstase, şi că acuzaţia că ar fi făcut toate aceste servicii pentru a-şi menţine funcţia de şefă a ISC nu se susţine, mai ales că ea fusese numită în funcţie de către Miron Mitrea (ministru la acea vreme, care a şi susţinut de altfel această teorie în faţa judecătorilor, ca martor).
Episodul Grăjdan şi încercările de spargere a dosarului
Avocaţii apărării au încercat, prin mai multe tertipuri şi tergiversări, să amâne deznodământul acestui proces. Cel mai recent eveniment, care s-a transformat într-un scandal guvernamental, a fost cererea noului şef al ISC, Adrian Constantin Balaban-Grăjdan, de a retrage instituţia ca parte civilă în proces, pentru că, spunea el, nu ar exista niciun prejudiciu. Măsura a fost luată chiar în prima zi a acestuia în noua funcţie, când, de altfel, nici nu avea dreptul să semneze acte din partea instituţiei.
Cu puţin timp înainte ca Grăjdan să fie numit şef, ISC tocmai îşi mărise pretenţiile în dosar, cerând majorarea prejudiciului la 75 de miliarde de lei vechi. De altfel, chiar Grăjdan fusese cel care, în 2008, pusese la punct documentaţia de la ISC, pe care procurorii DNA şi-au bazat estimarea prejudiciului comis de Năstase.
Premierul Victor Ponta l-a demis imediat pe Grăjdan, spunând că nu a ştiut de intenţia acestuia. Ulterior, procurorii DNA au dezvăluit un listing telefonic între Adrian Năstase şi Grăjdan, din care reieşea că şeful ISC îl sunase pe Năstase chiar în dimineaţa zilei în care a retras instituţia din proces, în jurul orei 5.00 dimineaţa.
O altă teză principală a apărării lui Adrian Năstase a fost aceea că judecătoarea Ioana Bogdan, care a făcut parte din completul de trei judecători care a dat condamnările în dosarul “Trofeul Calităţii” la instanţa supremă, nu ar fi fost numită legal în funcţie, deci verdictul ei ar fi nul.
Fostă procuroare şi consilieră a şefului DNA, Bogdan a devenit judecătoare, apoi a fost delegată şi promovată la ÎCCJ. Apărarea lui Năstase susţine că nu există un decret prezidenţial de numire a acesteia în funcţia de judecător, aşa cum au primit toţi magistraţii după modificarea Constituţiei, pentru a căpăta caracterul de inamovibili. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat însă că legea nu impunea un astfel de decret în cazul magistraţilor aflaţi deja în funcţii.