Home > Fashion > Eco-Fashion sau de ce să ne îmbrăcăm în verde

Eco-Fashion sau de ce să ne îmbrăcăm în verde

În săptămâna modei la New York, Bahar Shahpar a strălucit cu colecția ei pret-à-porter haut de gamme realizată integral din materiale bio-eco, de fapt bumbac provenit din rețeaua de distribuție „Fair Trade“ adică „Schimb cinstit“. Această organizație se asigură că materialele textile sunt obținute din bumbac, in sau cânepă, 100% organice, iar cultivatorii sunt plătiți în mod corect pentru munca lor.

Lâna și mătasea pot fi și ele certificate organic. Pentru acest lucru viermii de mătase și oile trebuie să fie hrănite numai cu plante crescute organic. Tot în această primăvară primul zbor ecologic Londra-Amsterdam a fost inaugurat de Virgin Air. Un avion de pasageri, gol, a zburat pe această rută folosind combustibil bio – obținut din uleiuri vegetale. Conglomeratul Virgin este binecunoscut pentru influența sa în crearea și promovarea unui anumit stil de viață – acela al generațiilor ’90 – 2000. Tendința clară a acestei perioade este stilul eco.   

Cum s-a ajuns însă de la Barbarella, Space Age și Polyester din anii ’60 înapoi la Terra și la fibrele organice? Ce înseamnă de fapt eco-fashion? Tehnic vorbind, este vorba de fabricarea hainelor care ia în considerare impactul asupra mediului înconjurător, condițiile de muncă a celor implicați și sănătatea consumatorilor. Însă de la simpla fabricare ecologică a hainelor până la dorința de a le avea și de a le afișa ca marcă a prestigiului social este cale lungă. În anii ’60 nimeni din lumea modei nu se preocupa de mediu.

Dimpotrivă. Odată cu inventarea fibrelor din materiale de sinteză (polimeri, adică plastic) toată lumea credea că viitorul va aparține polyesterului. „Plastic is Forever“ părea să fie mai adevărat ca oricând. Icon-uri cum ar fi Jane Fonda în Barbarella sau scaunul-ou al lui Arne Jacobsen nu prevedeau cu nimic era preocupărilor de protecție a mediului. Mesajul lor era mai mult de genul: viitorul aparține sinteticului.

Nici 10 ani nu au trecut de la Barbarella și un prim eveniment economic vine să zguduie această credință: boom-ul petrolier din anii ’70 scumpește foarte mult materia primă și tendințele sunt de revenire la natură. Însă, chiar dacă materialele naturale sunt „redescoperite“, nimeni nu pare să se gândească la impactul asupra mediului, vopselele textile fiind agenții cei mai periculoși de poluare. Anii ’80, deși spectaculoși și revigorați în ultima vreme de designeri – în special, anul trecut – nu au adus nimic nou în direcția eco în lumea modei.

Sub influența atotcuprinzătoare a Doamnei de Fier, mult prea preocupați de emanciparea femeii și Războiul Rece, creatori precum Thierry Mugler sau Armani propuneau imagini uneori caricaturale ale epocii lor. Umerii exagerați la sacourile feminine și power-suit-ul sunt numai două exemple din acei ani. Însă paleta cromatică absolut fabuloasă nu avea nimic ecologic în procesele de obținere a ei. Mai mult, lumea haute couture afișa cu dezinvoltură blănurile animale.

Când Al Gore își lansa celebrul film „Un adevăr incomod“ – film pentru care a primit premiul Nobel pentru pace – organizații precum Greenpeace erau deja active de mult timp. Greenpeace, înființată în 1971 în Vancouver, duce o activitate susținută pentru crearea conștiinței publice asupra problemelor mediului, poluării și speciilor amenințate cu dispariția.

De multe ori metodele lor sunt la limita legii, însă numai așa s-au putut face ascultați. Până la urmă ecourile acțiunilor lor, care uneori implică sechestrarea vaselor de pescuit balene în apele internaționale, au ajuns la urechile și conștiința oamenilor influenți – adică a starurilor. Astfel, din ce în ce mai multe staruri se implică în acțiuni ale organizațiilor de protecția mediului.

Rădăcinile eco-fashion se află la intersecția dintre preocupările organizațiilor Greenpeace și cele de tip protecția animalelor. Primele proteste care trăgeau alarma asupra practicilor din industrie au venit din partea organizației PETA (Oameni pentru tratamentul etic al animalelor) și ținteau folosirea blănurilor și produselor animale în modă. De multe ori chiar violente – cum s-a întâmplat anul trecut la aniversarea lui Jean Paul Gaultier – aceste proteste au atras de partea lor staruri și personalități ale modei.

Alicia Silverstone a câștigat anul trecut premiul pentru cel mai bun clip TV cu o apariție pentru PETA. Nu se știe cât a contat faptul că apare în clip nud. De fapt, toate starurile feminine apar nud în publicitatea pentru PETA, mesajul general fiind că preferă să fie goale decât să poarte sau să consume produse animale. Eva Mendes este un alt exemplu în pleiada frumuseților care și-au oferit goliciunea pentru cauza animalelor.

 

După ce blănurile au căzut în desuetudine, atenția designerilor a fost atrasă de impactul pe care industria modei îl are asupra mediului. Åži cum efectele încălzirii globale sunt din ce în ce mai simțite – iar oamenii devin din ce în ce mai conștienți și preocupați de fenomen – designerii au gândit (pe bună dreptate) că o haină ecologică are o valoare în plus în marketing. Campioana indiscutabilă a eco-fashionului este Stella McCartney, iubită și de PETA; ea a obținut titlul de „Designerul Britanic al Anului“ chiar în anul în care și-a lansat linia de modă eco.

Însă ea nu este nici pe departe singură cu astfel de preocupări. Ali Hewson, soția solistului Bono al binecunoscutei formații U2, și-a lansat anul trecut propria linie de îmbrăcăminte eco: Edun. Åži chiar magazinele cu serii populare, cum ar fi Marks and Spencer, au constatat beneficiile comerciale ale unei linii eco. Magazinul a lansat, tot anul trecut, o întreagă gamă de produse ecologice care se vând din ce în ce mai bine. Bineînțeles, ironia fină este și ea prezentă în industrie, Diesel lansând pictorialul „Love the Nature While it Lasts“ – „Iubiți natura cât mai există“ – în care mode­lele fă­ceau dragoste cu plante într-un peisaj luxuriant.

Moda eco nu se rezumă numai la haine. Este un întreg stil de viață la care din ce în ce mai multe staruri aderă. Mașinile hybrid – motor jumătate electric, jumă­tate cu benzină – sunt din ce în ce mai populare la Hollywood. George Clooney este unul dintre primele staruri care s-au afișat într-o mașină hybrid. Restul a urmat de la sine. Iar bicicletele sunt în vogă de un an încoace. „Împingerea la pedale“ este deja un stil de viață printre cei privilegiați. Vegetarianismul face parte din această tendință, cu latura sa radicală „vegan“ adică pur vegetarian, fără consum de produse secundare ale animalelor (lapte, ouă etc.). Åži, bineînțeles, acesta vine cu corolarul său: pantofi vegetarieni.

Este moda eco o soluție pentru problemele cu care se confruntă Terra? Unii spun că da și îmbrățișează modul de viață eco. Alții sunt sceptici și chiar critici. Printre ei sunt cei care sugerează și faptul că, de exemplu, consumul de combustibil vegetal va duce la probleme de alimentație publică – nemaicultivându-se decât porumb pentru benzină, ca să spun așa. Fără putință de tăgadă, eco-fashion este un instrument de marketing convingător și o tendință pe care mulți dintre designeri o vor îmbrățișa, dacă nu au și făcut-o deja.


Loading...

Comenteaza acest articol

Eco-Fashion sau de ce să ne îmbrăcăm în verde

by realitatea   5 min
0