Dacă ați fi rugată să reconstruiți un oraș în amănunt, cum ar arăta acesta? Un microunivers Agatha Ruiz de la Prada.
Aș fi foarte fericită dacă aș fi rugată să reconstruiesc un oraș. Provin dintr-o familie cu nouă generații de arhitecți, eu sunt singura „ne-arhitectă”, din păcate, și-mi pare foarte rău pentru asta. Unul dintre visele vieții mele este să construiesc un oraș ecologic funcțional; verde, foarte verde. Fără trafic, plin de biciclete, în care totul se reciclează… Anul următor universul trebuie să fie verde și pentru asta ne trebuie energie, multă energie pozitivă pe care nu o putem obține decât din culori.
Părerile dumneavostră amintesc de arhitectura artistului vienez Hundertwasser, ale cărui clădiri cu copaci pe acoperiș, mozaicuri și asimetrii au colorat arhitectura Vienei și a întregii Austrii.
Îl ador pe Hundertwasser și simt că am foarte multe în comun cu el. E prima dată când cineva remarcă asta. Mă bucură mult această comparație. Îmi plac foarte mult clădirile lui și sunt o adeptă a principiilor sale ecologiste. Åži casa lui de la Viena e minunată. Mi-ar plăcea mult ca toți oamenii s-o vadă. Sigur le-ar schimba viziunea asupra a ceea ce trebuie să fie o locuință.
De-a lungul timpului, n-ați făcut concesii de la crezurile dumneavoastră colorate. Cum de rămâneți atât de atrasă de culori, ignorând trendurile și direcțiile pe care ceilalți designeri le adoptă?
Culorile sunt o parte importantă din personalitatea mea. Totul a început în copilărie când am făcut cunoștință practic cu ele. Acela a fost momentul în care imaginația mea a fost bulversată într-un mod pozitiv și de atunci au rămas o sursă inepuizabilă de inspirație, dar și de manifestare. Cred c-am rămas, într-un fel, foarte legată de copilărie și de asta nu pot renunța la ele.
Deci nu este o trăsătură locală, nu are neapărat legătură cu Spania, cu creativitatea caracteristică acestui popor și cu predilecția artiștilor spanioli către culoare și extravaganță.
Hm, mai repede aș spune că e o latură americană a mea decât una spaniolă. Străbunicul meu este din Guatemala. America de Sud este o zonă în care viața nu există fără culoare. În Spania se folosește încă foarte mult negru, din păcate.
De ce ați ales chiar Bucureștiul pentru a vă prezenta colecția? Nu e cel mai colorat oraș…
Am venit aici pentru că am fost invitată. E deja a doua oară când sunt chemată în România. În primăvară a fost trimisă doar colecția mea pentru că eu eram plecată în Mexic. Acum am vrut să vin să iau pulsul locului.
Ce anume în afară de culori vă mai inspiră în conceptul Agatha Ruiz de la Prada? Mă refer la toate formele de design pe care le practicați, fashion, interior, de obiect? Aveți ceva foarte copilăros și efervescent în creații…
Da, se poate. Sunt foarte inspirată de curentul pop-art, una dintre perioadele artistice care m-au influențat cel mai mult. Sunteți ca un Matisse în haine. Mulțumesc! E și din cauza bluzei pe care o port – (Agatha Ruiz de la Prada poartă o ie românească). Åžtii că și el a pictat ia.