Home > Lifestyle > Stiri > Exclusiv Tabu.ro, interviu David Leavitt

Exclusiv Tabu.ro, interviu David Leavitt

David Leavitt: ‘Am vrut să scriu cartea pe care aș fi vrut să o pot citi când aveam 17 ani’

Tabu.ro: Ai editat și reeditat ‘The Penguin Book of Gay Short Stories’. Ce ar fi nou la o ediție nouă?
DL: Am reeditat colecția, iar a doua ediție a fost puțin diferită de prima. Am avut în prima ediție E.M. Forster, Larry Kramer și Edmund White. În a doua am renunțat la Kramer, dar au apărut povesitri de Annie Proulx și William Trevor.

Tabu.ro: Åži cum s-a schimbat literatura gay în ultimul deceniu?
DL: Felul în care înțeleg eu ficțiunea gay este că este din ce în ce mai puțin relevantă ca și categorie sau definiție a cărților. Cum vizibilitatea gay devine o normă, nevoia de a avea o astfel de categorie scade. Åži mai important, tinerii scriitori se răzvrătesc împotriva noțiunii de ficțiune gay, ceea ce înseamnă că tradiția se stinge, cel puțin așa stau lucrurile în SUA.

Tabu.ro: Literatura gay n-a împlinit încă 100 ani. Care sunt după părerea ta cele mai importante puncte de reper ale acestei literaturi?
DL: Nu am citit tot, evident, dar cred că orice listă de puncte de reper ale literaturii gay trebuie să includă ‘Portretul lui Dorian Gray’ și ‘De Profundis’ ale lui Wilde, ‘Maurice’ de E.M. Forster, ‘În căutarea timpului pierdut’ de Proust, ‘Foaia împăturită’ a lui William Maxwell și apoi Gide, Yourcenar și Isherwood. Ce mi se întâmplă, și cred că nu sunt singurul care trece prin asta, este că nu mai citesc o carte cu conștiința că este parte din literatura gay, ci doar literatură. Din contemporani, îmi face plăcere să menționez ‘Cartea cu amintiri’ a lui Peter Nadas, ‘Într-o bună zi durerea asta o să-ți facă bine’ a lui Peter Cameron și ‘Cheamă-mă pe numele meu’ a lui André Aciman. În mod surprinzător, nici Nadas și nici Aciman nu sunt gay, dar cărțile lor se concentrează pe iubire homoerotică.

Tabu.ro: Åži ce se va întâmpla cu literatura gay în viitor?
DL: Cred că se îndreaptă spre uitare. Literatura va continua, categoria nu va mai exista, pentru că a fost importantă, dar doar în trecut. Sper că literatura va fi în continuare importantă, deși am temerile mele la acest capitol. Oricum, istoric vorbind, literatura nu a contat niciodată pentru mai mult decât un segment de populație. Iar cultura gay de azi, în măsura și felul în care există, pare mai mult o strategie de vânzare și are, în zilele noastre, foarte puțin de-a face cu viața cotidiană a persoanelor gay, și din ce în ce mai puțin cu obiceiurile lor de lectură.

Tabu.ro: Romanele tale ‘Afecțiuni egale’, ‘Dans în familie’ și ‘Limbajul pierdut al macaralelor’, pentru a da numai câteva exemple, au trecut testul timpului și sunt și ele repere în literatura gay. Ai avut o agendă politică, sau ai scris ficțiune de dragul ficțiunii? DL: Am avut o agendă clară atunci când scriam ‘Limbajul pierdut al macaralelor’ și agenda respectivă era pur și simplu să scriu cartea pe care aș fi vrut să o pot citi când aveam 17 ani. Este ciudat că a trecut testul timpului, chiar și așa, având o agendă.


Articole asemanatoare
Partenere de nunta pentru MIKE si DAVE – interviu Anna Kendrick
Interviu AMI: “Muzica ma echilibreaza si ma mentine intr-o forma buna”
Interviu Liviu Teodorescu: “Am castigat mai mult decat victoria in sine”
Ela Craciun si secretele fericirii desavarsite!

Comenteaza acest articol

Exclusiv Tabu.ro, interviu David Leavitt

by redactia   2 min
0