Ma relaxez. Phiu!!! Nu sunt singura intarziata. In fata mea se facuse o coada mare, mare! Puhoiul de oameni asteptand la rand mai ceva ca pe vremea lui Ceausescu.
M-am ridicat in varful degetelor si am observat ca “doamnele de la ghiseu” cereau invitatia ca sa-ti dea o hartie cu un numar. Nu-s pasionata de numerologie, dar mai arunc o privire pe invitatie si vad ca lipseste fix locul in care trebuia sa ma asez. Aha! M-am prins vrajitoarelor!
Trec cu bine aceasta proba, merg la locul meu si incep sa-mi reglez aparatul de fotografiat dand un zoom prin sala. Anna Wintour (nu stiu daca imbracata de la Prada), inconjurata de 2-3 garzi de corp, obiceiul casei, ramasese impietrita pe culoar. Un detasament de paparazzi blocasera calea. Fotografiau asiduu pe cineva. Invinsa, celebra redactor en chief Vogue US, se scurge pe un scaun din randul al doilea si incepe sa butoneze telefonul. M-am gandit ca poate acolo a ales sa stea, precauta, in urma incidentului de acum cateva sezoane. Atunci a primit un tort in fata din partea unei persoane, care n-a inteles ca moda mai tine si de gust. Dar nu de gustul de frisca. Stiu ca prezentarea s-a amanat pana s-a schimbat, machiat si coafat Wintour. Cum inteleptii invata din greselile altora, unul dintre angajatii revistei, care o insoteste mereu la defilari, sta numai in randul doi, in spatele ei si nu langa ea. Nu vrea sa se repercuteze si asupra lui vreun nou produs de cofetarie.
Mut aparatul, reglez din nou. O vad pe Diane Pernet, personaj important al industriei si-al Parisului, mi-a fost si profesor la Paris Fashion Institut, celebra vizual pentru parul ei impletit ca un turban. Aflu si motivul pentru care paparazii au barat intrarea. Diane se apropie si o saluta pe cea care a furat toate flashurile, ultra-fotografiata. Maresc zoom-ul. Imm! E Dita von Teese, fosta iubita a lui Marlyn Manson.
Se vede clar ca Dita adora sa fie in centrul atentiei: zambeste larg, isi intoarce chipul in stanga, in dreapta, iar in stanga, iar in dreapta, dupa cat de puternice erau blitz-urile. Dar un cerber din stuff-ul Gaultier vine si-i strica cele cinci minute de glorie personala. Roaga pe un ton cu cateva octave mai sus decat cel normal, care numai a rugaminte n-a sunat, ca toata lumea sa treaca la locuri, pentru ca show-ul incepe. Gata. Ultimele blitz-uri grabite, ultimele zvarcoliri pentru Dita – stanga, dreapta, iarasi stanga… Si fiecare inapoi la banca lui.
Anna Wintour nu s-a oprit din chinuitul tastelor telefonului, dar a observat ca drumul s-a eliberat si ca se poate intoarce linistita la locul ei, in primul rand, la o distanta de doar doua scaune fata de diva Dita. In trecerea ei printre noi, civilii, e abordata de-o ziarista. Inima in dinti si o intreabare scurta. Wintour isi ia privirea de la telefon si ii arunca o grimasa indraznetei. Revine cu subinteles la interesantul gadjet. Subintelesul nu pare sa fi sadit feedback-ul dorit din partea ziaristei, care insista cu o alta intrebare, dar se vede inlaturata de garzile de corp, asa ca in sfarsit, “intelege”.
Se sting luminile. Sa vina muzica si hainele, maestre!. Primele 2-3 piese vestimentare sunt groaznice, urmatoarele sublime. Arielle Dombasie inchide show-ul c-o interpretare live, ceeea ce o determina pe Anna sa se reindragosteasca de gadget. Si, drept sa spun, imi dau seama ca suntem pe aceiasi lungime de unda. Intrarea lui Gaultier ii recastiga atentia. Ritualul se repata: Wintour pandeste momentul terminarii aplauzelor si al aprinderii luminilor, ca sa iasa in fuga, insotita de bogyguarzi, inaintea tuturor. Dita nu fuge atat de repede.