Unii cred că este rușinos să cumperi haine dintr-un magazine second hand. În România, încă mai există prejudecăţi legate de tendinţele SH. Peste graniță, fenomenul s-a extins chiar şi în marile centre comerciale de lux.
Dar să porți haine second hand este mai mult decât un trend, este un stil de viaţă. Și dacă abia reușești să ții pasul cu moda, iar bugetul tău este redus, nu e nicio problemă dacă începi să îmbraci haine second hand. Îți protejezi buzunarele și protejezi și planeta.
Industria textilă reprezintă una dintre cele mai importante surse de poluare. 17-20% din poluarea apelor planetei provine din industria textilă.
Moda este o afacere complicată care implică lanțuri complexe și variate de producție, de la achiziţionarea materiei prime din care se fac firele textile, fabricarea materialelor textile, producerea obiectelor de îmbrăcăminte, transportul lor, comercializarea hainelor, utilizarea lor și eliminarea lor în cele din urmă. Amprenta de carbon a hainelor astfel produse este imensă.
Există două concept care distrug planeta.
- Fast fashion, moda rapidă în care contează cantitatea și modul arbitrar în care se schimbă tendințele în modă, modul iresponsabil în care înlocuim și aruncăm.
- Retail therapy, terapia prin cumpărături, în care suntem sfătuiți să umplem un gol emoţional, să înlocuim o viață cu un sens mai larg cu obiecte fizice dispensabile.
Cantitățile imense de haine care se produc, se cumpără și se aruncă contribuie substanțial la încălzirea globală.
S-ar putea să fie ieftin și la modă, dar fast fashion distruge planeta. „Sunt foarte conștientă de efectele pe care fast fashion le are asupra mediului și cred că sunt prea catastrofale pentru a le ignora”, crede Mia Smith, studentă la comunicare în modă. „Mai mulți oameni trebuie să fie conștienți de asta.
Datorită lumii noastre hiperconectate și mișcărilor etice în modei, cum ar fi Fashion Revolution, știm mai multe ca niciodată despre industria textilă. Știm că fabricile de textile aruncă substanțe chimice toxice în râuri, că fermierii folosesc pesticide periculoase pentru a crește cantitățile de bumbac necesare producției și că circa 3000 de litri de apă sunt folosiți pentru a face doar un tricou. „Secretele murdare ale industriei sunt acum ușor de descoperit și, odată dezvăluite, sunt greu de ignorat”, spune Jessica Donnelly, șefa programului de comunicare și design vestimentar la Universitatea De Montfort.
Iar fast fashion nu are doar un impact negativ asupra oamenilor și asupra mediului. Afectează foarte mult și bugetul. Brandurile noastre preferate ne încurajează să cumpărăm din ce în ce mai mult. De fapt, cumpărăm cu 60% mai multe haine decât am făcut-o acum 15 ani, dar păstrăm doar jumătate. În loc să îmbrăcăm haine noi, ar fi mai sustenabil să creem piese vestimentare din ce avem deja în dulap sau să cumpărăm haine din magazinele second hand.
3 comentarii