Daria Hornoiu s-a nascut pe 9 iulie 1989 la Drobeta Turnu Severin. In anul 2002 a fost diagnosticata cu neuroblastom.
A studiat la Liceul Pedagogic “Andrei Muresanu” pana in clasa a VIII-a, iar apoi a urmat cursurile Colegiului National “Andrei Saguna” din Brasov. La sfarsitul studiilor, colegiul i-a acordat Diploma pentru creatie literara si merite deosebite. In 2006, a publicat cartea “Dincolo de ora”. In anul 2008 avea sa fie recompensata cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania la sectiunea jurnal.
Urma sa incheie cursurile Facultatii de Psihologie din cadrul Universitatii Transilvania din Brasov ca sefa de promotie. Cartea “Simplu, Daria. Jurnal Neterminat” a fost publicata de Ed. Pandora-M si costa 16,5 lei.
Pasiunea ei cea mai mare a fost astronomia. La varsta de sase ani a inceput sa citeasca albumul “Astronomie si spatiu” pe care il primise cadou de la mama ei. Pana sa fie depistata ca fiind bolnava de cancer si-a dorit sa devina astronom la NASA.
Foarte iubita de colegi si prieteni, Daria a fost o fire extrem de optimista: combina tratamentul cu scoala, reusind sa fie sufletul petrecerilor.
Daria a venit pe lume intr-o vara calduroasa, o zi de 9 iulie, 1989. Se treiera graul, parea a fi o vara bogata, incepea o viata plina de soare. Doi tineri, mama si tatal, priveau la minunatia aceea numita fiica lor, DARIA.
Urmatoarea vara a fost secetoasa, tatal Dariei pleca pentru totdeauna in Orion, constelatia pe care Daria avea săa o iubeasca atata. Daria, copilul care de mic a fost atras de stele. Intr-o zi, pe cand avea trei ani, m-a intrebat: “mama, unde am fost eu cand a mai nins?” “Ai fost o steluta, i-am spus, stateai la geamul nostru si radeai, ne faceai cu mana, ne-am imprietenit si, in scurt timp, ai devenit fetita noastra.” Asa a inceput Povestea STELUTEI. Restul a fost scris apoi chiar de Daria.
Daria a inceput sa iubeasca cifrele si literele foarte curand, la sase ani citea, la 10 ani stia totul despre stele, iubea o stea, Betelgeuse, din Orion, era tatal ei, apoi iubitul ei, despre care spunea “tu trebuie sa stralucesti, eu sunt doar o stea cazatoare”.
In scoala generala a fost cea mai buna eleva, sclipea, insa astronomia era viata ei. Visa sa ajunga astronom la NASA, insaa in clasa aVII-a, diagnosticul de cancer a spulberat acest vis. A urmat operatia, chimioterapia, apoi a avut iar dreptul la vise. Pe langa stele incepuse sa indrageasca literele si cuvintele, sa se joace cu ele. Imi scria mereu biletele, scrisori, felicitari, le am si acum pe toate, toate…
Mai tarziu si-a dorit sa devina psiholog oncolog, visa sa plece in Belgia la specializare. Dorea sa-i ajute pe cei care sufereau de aceasta cumplita boala, considera ca psihologul este medicul sufletului, ca fara a vindeca sufletul de frica, de intuneric, nu ai nicio sansa sa vindeci trupul.
Aceasta este povestea noastra.
Gabriela Hornoiu, mama Dariei