Home > Fără categorie > La limită și dincoace de ea

La limită și dincoace de ea

În 2004, la Festivalul de Film de la Berlin, numele unui regizor german de origine turcă era pe buzele tuturor. Fatih Akin lua marele premiu cu filmul Gegen die Wand (Cu capul înainte) și probabil jubila la tot deranjul din mințile și inimile spectatorilor. Deși, ca în orice poveste de dragoste, e vorba tot despre un el și o ea, cei doi par a nu cunoaște defel semnificația cuvântului „limită“.

Întâlnirea dintre Cahil (Birol Ünel) și Sibel (Sibel Kekilli) nu are loc într-un mediu propice romantismului, ci pe holul unui spital de boli nervoase. După o cerere în căsătorie cel puțin originală (ea tăindu-și venele în fața lui cu cioburile unei sticle de bere) și după o nuntă de conveniență (familia ei musulmană e fericită că ea și-a găsit alesul de aceeași naționalitate) urmează un periplu spre „pierzanie“.

În toată această călătorie, filmată într-un ritm alert și cu multe cadre întunecate, unde tovarășii de drum se numesc alcool, sex & rock’n roll, se strecoară sub pielea fiecăruia un sentiment numit dragoste. Cum sângele care circulă prin venele celor doi nu lasă loc dulcegăriilor, e bine să vă lăsați ghidați de toate semnele ce vi le oferă regizorul.

Priviți râsetele, mișcările și ochii celor doi. Sunt cele mai spectaculoase momente de seducție pe care le-ați văzut în ultimii ani. Åži sunt cu atât mai fascinante cu cât e vorba despre o frumoasă îmblânzire. De la un moment încolo, ca într-o poveste antică, eroii principali devin secundari, lăsând loc zeilor. Dar cicatricile rămase sunt dovada vie că acolo ceva a ars. Åži a ars minunat și dureros.

În 2007, Fatih Akin a concurat la Cannes cu filmul Auf der anderen Seite (De partea cealaltă), luând premiul pentru cel mai bun scenariu. Prezent și pe ecranele din România, filmul pare o supă de tăiței în comparație cu precedentul care părea o friptură în sânge.

Poveștile încrucișate și întâmplările pline de coincidențe nu au nici pe departe farmecul celor din filme ca „Magnolia“ sau „Babel“. Personajele purtate prin tot felul de situații limită caută cu disperare pacea. O pace sufletească ce pare artificială, în ciuda eforturilor regizorului de a ne convinge că mereu, undeva, în ciuda morții celor dragi, ea există.

„De partea cealaltă“ e un film lipsit de vlagă, un film în care, paradoxal, cei în vârstă – un pensionar turc (Tuncel Kurtiz) îndrăgostit subit de o prostituată bătrână (Nursel Köse) și o mamă interpretată superb de Hanna Schygulla par a fi mai vii decât tinerii – un turc (Baki Davrak) profesor de literatură și o activistă kurdă (Nurgül Yesilçay) îndrăgostită de o nemțoaică (Patrycia Ziolkowska).

Å¢ipetele de disperare ale mamei într-o cameră de hotel, plângându-și fiica moartă, fac ca zbuciumul celor tineri să nu însemne nimic. E singura secvență pentru care merită totuși să vedeți acest film.

Articole asemanatoare
Daniel Craig are un tatuaj ascuns
Cele mai neobișnuite ipostaze în care au fost surprinse celebritățile de la Hollywood în 2008
THE KILLERS – Day & Age
Mama Shelter, primul hotel Philippe Starck din Paris

Comenteaza acest articol

La limită și dincoace de ea

by realitatea   2 min
0