Ce saptamana grea a fost …. Zâmbesc.
Stii …ma gandesc la tine si simt nevoia aia nebuna de evadare…..undeva, la capatul lumii : era joi dimineata , cam 6.13 , aveam 29 de ani ( aproape ) si vedeam pentru prima data rasaritul. La mare. Aveam ochiii lipiti si miroseam a tine . Ma imbracam sa plec la serviciu si incercam sa rezolv mental ecuatii de gradul 2 : cu ce viteza ar trebui sa gonesc pe autostrada, ca sa ajung la 8.30 la birou. Ma uitam pe geam la mare, soare si nisip si din cand in cand la tine : dormeai frumos si zambeai in somn . As fi vrut sa te iau in brate si sa nu iti mai dau drumul niciodata .
….De lenevire somnoroasa-n pat …cu raze chinuitoare de soare prin rulourile trase…..de dupa amiaza
Vreau sa îmi sune telefonul si sa ma bucure . Sa zic ; « dragostea mea" aproape adormit.
Si sa zambesc
Nu vreau sa scriu despre cartea ce-am terminat-o
Nu vreau sa-mi ordonez sifonierele cu haine. Ar arata urât nedezordonat.
Vreau frezii colorate, multe, lalele galbene sa mi le pun in vaza rosie si capsuni Din ambele.
Mi-aduci flori?
Ma enerveaza gândurile tale pe care nu le inteleg .Pt ca nu le inteleg si pt ca mi le explici evaziv mereu . Asa esti tu : evaziv in vorbe si concret in fapte 🙂
Zâmbetul tau cunoscut, zâmbetele tale noi si zâmbetele ce îmi lipsesc. Toate imi plac si toate imi lipsesc .
Vreau sa ma ascund intr o zi cu tine si niste ganduri bizare si niste cafea. Da, cafeaua de dimineata pe care o faci tu cand eu nu m-am trezit inca. Eu beau cu mai mult lapte, in cana portocalie. Si tu intr una din canile cu vaci
Zilele astea au fost chiar dragute : un mail si doua poze, un bilet la teatru un moccacino, o privire fantastic de frumoasa, o melodie, o alta melodie, o promisiune, o declaratie, un vis, atingerea unei mâini, o casa veche si o amintire .
Si multe din ele imi amintesc de tine. In fiecare zi .
Stiu , si tu ma iubesti , dragostea mea
Lovestory de Alexandra D.