Home > Lifestyle > Stiri > Sex, droguri & clubbing

Sex, droguri & clubbing

Claudiu a împlinit 21 de ani cu câteva zile în urmă, dar are deja vechime în frecventarea cluburilor. Este la început de carieră, muncește mult și câștigă destul de bine; dar are și o mulțime de prieteni cu care „își trăiește viața” de weekend. Au trecut doi ani de la prima lui pastilă, pe care a luat-o într-un club elegant din București, afterhours. Nu i s-a părut că i se întâmplă ceva extraordinar, a fost doar ok.

Din acest motiv, următoarele șase luni nu a simțit nevoia să mai ia altceva. A venit, însă, un moment în care a decis că e cazul să încerce mai multe, pentru că „erau la discreție, avea toată lumea, puteai să iei de oriunde“. A și vândut, mai apoi, pentru o vreme, nu pentru că i-ar fi lipsit banii, ci pentru că cererea era destul de mare. În București, în cluburi, predomină muzica electronică.

Fie că mergi în localuri de fițe sau în unele underground, în fostele cantine din Regie sau în cluburile studențești din Centrul Vechi, muzica începe să semene – nu neapărat ca sunet, ci mai degrabă ca proveniență. Peste tot ritmurile se scurg din CD-uri sau viniluri învârtite expert de către DJ-i. Unul dintre ei, Åžtefan, care își petrece nopțile fie la pupitru, fie dansând, știe că „cel mai consumat drog în club este ecstasy. Majoritatea se droghează pentru că este o experiență unică, o senzație pe care nu o întâlnești decât dacă încerci asta. Iar muzica se îmbină foarte bine.

Ești mult mai sensibil la muzică, percepi sunetele sinestezic. Ecstasy se potrivește muzicii electronice, la fel cocaina, LSD. Iarbă cred că fumează deja toată lumea. În general, muzica electronică se îmbină cu drogurile psihedelice: LSD, coca, ecstasy, ketamină, amfetamina și toți derivații ei.“ Claudiu nu merge în club neapărat pentru muzică. Desigur, alege întotdeauna un loc în care să îi placă și genul ascultat, dar sunt și alte lucruri care îl fac să se simtă bine.

A făcut sex, într-o seară, în toaletă, complet întâmplător. „După o anumită oră, când sunt toți drogați, nici măcar nu te mai interesează cum o faci. Băieți cu băieți, fete cu fete, băieți cu fete. Nu mai contează. Asta se întâmplă frecvent la petreceri.“
G. pune și el muzică, de un an. Fumează și consumă alcool, dar nu consumă niciodată droguri. „Eu merg prin cluburi de prin 2000, am văzut cam totul, de la începutul muzicii electronice, asta prin Space, Karma, Vodoo. Pe vremea aia era un fel de circuit închis, adică erau foarte puțini oameni care veneau pentru muzică, în special electronică.“

A fost de față de fiecare dată când scena de clubbing a suferit transformări, a văzut cum au evoluat muzica și oamenii de club. „Acum e minimalul și animăluțele dresate, pastilate, înainte era la modă x-ul, acum se pare că sunt lebedele, cireșele, sau căcaturi din astea, Regenoane, Tussin. Sincer, așa-zișii minimaliști de azi sunt ex-maneliști de ieri, care au trecut de la Guță la Ricardo“. În toți anii ăștia, deși recunoaște că a fost tentat de droguri și a făcut multe „porcării“, a rămas la părerea că nu are nevoie de ele pentru că și-a văzut prietenii în prea multe ipostaze, s-a săturat să îi vadă strângând bani toată săptămâna pentru câteva pastile în weekend sau să aibă grijă de ei să nu se arunce de la etaj când au trip. ­

De stări de felul acesta se ferește Claudiu, care nu vrea să se aventureze spre halucinogene. Vrea doar să aibă energie, să se simtă bine, să i se pară că este puternic. Pentru nevoile lui îi sunt suficiente iarba, pastilele și uneori coca. Câteodată face excese „de la o pastilă de NL mi-am mestecat jumătate de obraz pe interior. O dată, am luat într-o singură noapte 11 linii de coca. Până când nu mai intra în nas.“ Dar nu îi este frică de supradoză. Se teme să nu pățească ceva doar pentru că mama lui ar suferi. „Am amestecat mai multe chestii și m-am trezit a doua zi într-un cămin din Tei.
Nu mi-era că mor, îmi era de mama.“ Pentru că are experiență, știe ce trebuie să facă atunci când exagerează: bea foarte multă apă, mestecă permanent gumă cprocuri „iarbă și hașiș, ecstasy, ketamină, heroină, ceva coca, mai rar câteva psihedelice, timbre“. Nu există vreo legătură clară între genul de muzică pe care îl asculți și tipul de droguri pe care îl consumi. Totuși, „ăștia cu goa bagă timbre la party-uri, cei cu rap-ul bagă mai des iarbă, mai rar hero sau ecstasy, electronicii sunt fie cu x, fie cu coca sau psihedelice, în cluburile gay pe afară se bagă ecstasy, keta­mină, coca, metamfetamină, speed. La noi nu știu, K-ul este un drog mai alternativ-intelectual.“

A fost nevoie de treizeci de ani ca muzica să se transforme radical, ca de la rock’n roll-ul performat live pe scenă să trecem la discurile DJ-ilor; ca iarba și LSD-ul să fie considerate droguri doar de către nostalgici, iar pastilele să fie populare și la îndemână; ca grouppies care însoțeau starurile în turnee să dispară, iar în locul lor să răsară o populație de clubberi migratori care nu sunt fanii unui singur gen, ci aleargă după o mulțime de interese schimbătoare.

După toate aceste schimbări, însă, oamenii au rămas la fel. Indiferent de principiile pe care le-ar adopta, vine un moment în care li se oferă alternative. Sex, drugs&clubbing este acum un stil de viață pe care îl practică foarte mulți tineri. Dintr-un punct de vedere sociologic, fenomenul este cât se poate de normal, pentru că este practicat la scară mare pretutindeni. Altfel, seamănă foarte mult cu o recuperare: românii își trăiesc abia acum adolescența, își valorifică libertățile proaspăt câștigate și se bucură, indiferent de vârsta pe care o au.

 „Drogurile ilegale sunt consumate predominant de populația tânără“, cel puțin asta a aflat Agenția Națională Antidrog în urma unui studiu realizat pentru populația generală în 2004. Acești tineri sunt numiți de cele mai multe ori grup vulnerabil sau grup la risc. Deși imaginea pe care o avem în mod normal despre ei este că locuiesc pe stradă, fură sau vând droguri ca să își obțină dozele, ei sunt, în mare parte, oameni care au o viață socială intensă și venituri considerabile.

Deși drogurile sunt consumate la scară largă, cei mai mulți dintre utilizatori nu cunosc riscurile asociate deprinderilor lor: cercetarea pentru posesie și consum de substanțe interzise, accidentele, supradozele, tratamentele cu diferite substanțe care pot genera efecte secundare sunt doar câteva dintre consecințele care pot decurge de aici. De când Organizația Mondială a Sănătății a stabilit, în 2002, că nu există programe de succes de prevenire a consumului de droguri, eforturile celor care lucrează în domeniu s-au concentrat pe „harm reduction“, mai exact, pe prevenirea consecințelor negative ale consumului, și nu a consumului în sine.

În acest sens s-au creat programe de schimb de seringi, sunt educați consumatorii și partenerii sexuali ai consumatorilor. În București există patru organizații care se ocupă constant de utilizatorii de droguri injectabile care au nevoie de asistență: ALIAT, ARAS, Integration și Fundația „Open Doors“ din cadrul Institutului de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș“. Cât despre consumatorii altor tipuri de droguri, organizațiile consideră că știu prea puține despre ei și îi asistă pe măsura posibilităților. Până atunci, la numărul 0.8008.700.700, linia deschisă afișată pe site-ul Agenției Naționale Antidrog, nu răspunde nimeni.

K= ketamină, produs farmaceutic pentru uz uman și veterinar, folosit și ca drog recreațional
X= ecstasy, un membru semi-sintetic al clasei fenetilaminelor, produce un sentiment de euforie și intimitate cu ceilalți
LSD= acidul lisergic, drog psihedelic semisintetic, folosit ca drog recreațional 
Trip= efectul psihologic al LSD-ului, termen preluat pentru a desemna orice stare indusă de consumul de droguri
Timbre= bucată de hârtie imprimată într-o soluție de LSD, uscată și apoi tăiată în pătrate mici, reprezentând doze individuale


Comenteaza acest articol

Sex, droguri & clubbing

by admin   5 min
0