Home > Agenda > SF. ILIE – traditii si obiceiuri

SF. ILIE – traditii si obiceiuri

Biserica  îl prăznuieşte în ziua de 20  iulie pe Slăvitul Prooroc Ilie Tesviteanul, cel care  i-a mustrat pe   împăraţii care s-au îndepărtat de credinţă.Totodată, Sântul Ilie    cel care i-a pedepsit pe proorocii mincinoşi,  a fost un mare făcător de minuni în timpul vieţii  şi după ce s-a urcat la cer într-un car de foc.  Mare prooroc Ilie a primit de la Dumnezeu puterea de a „deschide şi a închide cerurile”

Istoricul sărbătorii

Dintre proorocii Vechiului Testament, Sfântul  Ilie Tesviteanul este „văzătorul” de Dumnezeu, aşa cum  spune Sfânta Scriptură în Cartea a treia şi în Cartea a patra a Regilor. Patria Sfântului Ilie a fost ţara Galaadului, care se învecina cu cetatea Tezvi, ţinut care i-a influenţat şi numele de Tesviteanul.

O viziune  despre Sfântul Ilie

De la naştere, cu aproape 900 de ani înainte de întruparea lui Hristos, tatăl său, Sovac, un  preot al Legii Vechi, a avut o vedenie: mai mulţi bărbaţi îmbrăcaţi în haine albe „vorbeau cu pruncul, învelindu-l cu foc şi băgându-i foc în gură să mănânce”.

Emoţionat de vedenia aceasta neobişnuită, preotul Sovac s-a dus la Ierusalim şi le-a povestit preoţilor despre ciudata vedenie; unul dintre preoţii care i-a ascultat povestea, un înainte văzător, l-a liniştit:

„Nu te teme, omule, că vedenia pe care ai văzut-o pentru pruncul tău este spre slava lui Dumnezeu , căci acest prunc va fi locaş al luminii darului lui Dumnezeu  şi cuvântul lui va fi ca focul de puternic şi lucrător. Râvna lui către Dumnezeu va fi fierbinte şi el va judeca pe Israel cu sabia şi cu focul”. Şi profeţia făcută s-a împlinit: când pruncul a crescut şi a ajuns la vârsta desăvârşită, a primit harul prorocirilor, devenind un mare propovăduitor al dreptei credinţe.

În acea vreme, în Regatul de Nord al lui Israel domnea  regele Ahab. După căsătoria acestuia cu  prinţesa păgână Izabela din Sidon, Ahab a introdus în regat cultul zeului Baal, un fals Dumnezeu şi  nu s-a mai închinat la Templul din Ierusalim.

Impresionat de îndepărtarea de la credinţă a poporului lui Israel, Sfântul Ilie  i-a cerut regelui să renunţe la idolatrie şi să nu-i mai prigonească pe creştini. În caz contrar, cu toţii, atât Ahab, cât şi poporul lui Israel, cel orbit şi înşelat de rege, vor fi aspru pedepsiţi  de Dumnezeu: “Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel înaintea Căruia slujesc eu; în  aceşti ani nu va fi nici rouă, nici ploaie, decât numai când voi zice eu! (III Regi 17, 1). După această avertizare, a urmat o mare secetă timp de trei ani şi jumătate. În acest interval, pământul n-a rodit, iar foametea s-a răspândit în tot ţinutul. Din această cauză sufereau şi oamenii,  şi animalele.
Efectele secetei

În timpul secetei, Dumnezeu i-a cerut lui Ilie:” Du-te de aici, îndepărtează-te către răsărit şi te ascunde la pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului. Apă vei bea din acel pârâu, iar mâncare am poruncit corbilor să-ţi aducă acolo ( III Regi 17, 3-4).

Din două motive l-a îndemnat  Dumnezeu pe prooroc să plece pe malul râului: pe de o parte,  Ilie ar fost cruţat de răzbunarea Izabelei , dar şi de foamete şi de sete.

După ce a secat râul din care Ilie bea apă, iar corbii nu-i mai aduceau mâncare, Dumnezeu l-a trimis pe Ilie la Sarepta Sidonului, la o femeie văduvă şi săracă, pentru a vedea cât de cumplite sunt efectele secetei, nu numai asupra bogaţilor, cât şi pentru săraci. În casa văduvei, care l-a găzduit, Sfântul Ilie a făcut mai multe minuni: l-a înviat pe fiul acesteia şi i-a înmulţit uleiul şi pâinea.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

Binecuvântarea roadelor

În multe zone din ţară , de Sfântul Ilie se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor”. Datina este împlinită de bărbaţi credincioşi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. La masa festivă sunt invitaţi prieteni şi rude să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţii pasionaţi să fure mierea de mană.

Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală şi se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul. Este bine să facem provizii de busuioc , o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate şi pentru viaţa spirituală.

În multe zone din  Moldova, în această zi, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. .  Chiar dacă grâul nu s-a treierat în localitatea respectivă, gospodinele nu renunţă la tradiţie: ele se îmbracă în haine de sărbătoare şi merg în câmp să secere câţiva snopi. Apoi, femeile  scutură snopii, adună boabele, le pisează  şi fierb grâul pe care-l îndulcesc cu miere.În mediul urban şi rural, în ziua praznicului, gospodarii consumă fructe proaspete, cu excepţia merelor văratice. Tradiţia spune că, oricine respectă acest obicei, va fi sănătos tot anul.  În schimb, tot prin tradiţie, gospodarii nu trebuie să mănânce în această zi mere  de vară nesfinţite, pentru a fi apăraţi de trăsnete. O altă  datină spune că persoana care nu ţine seama de această tradiţie, pe lumea cealaltă va avea parte numai de mere.

În unele sate, există şi obiceiul ca femeile să ducă la biserică numai mere văratice pentru a fi binecuvântate. În acest caz, tradiţia   transmisă din generaţie în generaţie spune că, pentru aceste femei, după moarte, merele sfinţite  se vor transforma în mere de aur.

Tradiţia spune că, până în ziua praznicului, pentru a nu-l supăra pe Prooroc, nu se mănâncă mere, fructele preferate ale Sfântului Ilie. Abia după ce se sfinţesc la biserică,  credincioşii împart mere copiilor, prietenilor, rudelor şi săracilor. Respectând această tradiţie, merele dulci se păstrează mai bine şi devin mai gustoase.

Ritual pentru protecţia recoltelor

Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală şi se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul. Este bine să facem provizii de busuioc , o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate şi pentru viaţa spiritualăDacă tună şi fulgeră în această zi, alunele şi fructele din livezi vor avea viermi.

Ritual pentru soartă

În multe zone rurale, în mod discret, în ajunul sărbătorii, fetele nemăritate merg în lanurile de cânepă. Îmbrăcate în cămăşi albe, ele se scaldă  în roua aşternută pe cânepă. Fata care visează un lan de cânepă verde se va căsători cu un băiat tânăr. În schimb,  fata care visează un lan de cânepă  uscată se va căsători cu un bărbat mai în vârstă.

Fenomenele meteorologice  şi Sfântul Ilie

De obicei, în ziua praznicului nu plouă. Dumnezeu nu-i spune Sfântului Ilie când este ziua lui, pentru ca acesta să nu trimită pe pământ furtună şi trăznete prin care să-i pedepsescă pe oameni pentru păcatele lor. Dacă Sfântul insistă să afle când este ziua lui, atunci Dumnezeu îi spune că aceasta a trecut de mult.

Tradiţia populară spune că, dacă plouă şi este furtună  în ziua de Sfântul Ilie, nu trebuie să deschidem ferestrele sau uşile . În acest fel, dacă suntem prudenţi, dracii fugăriţi de furia Sfântului nu au pe unde să pătrundă într-o locuinţă care are uşile şi ferestrele închise.

Dacă în ajunul praznicului sau după ziua prăznuirii ploile sunt însoţite  de trăznete şi de fulgere, credincioşii surprinşi pe drum de vremea rea trebuie să-şi facă semnul crucii cât mai des, până ajung la un adăpost. Tradiţia spune că, atunci când Dumnezeu i-a dat biciul Sfântului Ilie, cu care să-i pedepsească pe draci, i-a spus să-i ocrotească de orice rău pe toţi oamenii care-şi fac semnul crucii, iar dracii să nu aibă putere asupra lor.

În tradiţia populară, la data de 20 iulie este celebrat Sant Ilie, o divinitate  Solară şi meteorologică, care aduce ploaie, provocă trăznete, tunete şi incendii. Ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, care leagă şi dezleagă ploile, ziua zeului solar (Sant-Ilie) era considerată ca fiind mijlocul sezonului pastoral.

Citeste mai mult pe www.click.ro


Comenteaza acest articol

SF. ILIE – traditii si obiceiuri

by   5 min
0