Autoiluzionarea: cum îi determină pozele selfie pe oameni să-și facă operații estetice

Filtrele folosite în poze sunt mai răspândite ca oricând - și îi determină pe unii oameni să își injecteze pomeții, să folosească Botox și alte astfel de proceduri. Ce se află în spatele căutării obsesive a unui aspect fără cusur?Să vedem un exemplu. Anika a fost supranumită Regina Snap, practic între 19 și 21 de ani, ea a fost "obsedată de Snapchat, până la punctul în care aveam 4 000 de adepți". La vârful comportamentului său "tragic", ea crede la un an după ce a renunțat la aplicația de partajare a imaginilor – că făcea și câte 25 de poze selfie pe zi. Îi plăcea senzația de putere, faptul că în medie cel puțin 300 de oameni reacționau la pozele ei, era populară. În fiecare zi se gândea "trebuie să-mi arăt fața". Dar filtrele făceau parte din proces pentru că avea un complex – i se părea că are nasul prea mare. Însă efectele de pe Snapchat, cele cu urechi de câine, coroane de flori și altele asemenea, schimbă mult din trăsături iar ea își alegea filtrele care îi făceau nasul mai mic, mai suplu. După aceste poze de pe Snapchat, ajunsă în lumea reală, ea își căuta poziții de stat pe scaun astfel încât să nu i se vadă profilul – și asta pentru a nu dezamăgi oamenii care ar putea să o recunoască. Uneori, fanii ei o invitau să se vadă în persoană iar ea era îngrozită că nu va arăta în realitate la fel cu arăta pe Snapchat. Atunci a început să caute medici esteticieni pe Instagram.[caption id="attachment_177130" align="alignnone" width="577"]

Anika, regina Snpachat[/caption]Fenomenul prin care oamenii solicită proceduri care să-i facă asemănători este denumit "Dysmorphia Snapchat". Termenul a fost elaborat de medicul cosmetician Tijion Esho, fondatorul clinicilor Esho din Londra și Newcastle. Observase că, pacienții cae aduceau odinioară imagini cu celebrități care aveau nasul sau maxilarul ideal, acum se îndreptau spre propriile lor fotografii modificate prin filtre.În timp ce unii își foloseau pozele selfie - tipic editate cu Snapchat sau aplicația Airbrushing Facetune - ca un ghid, alții spuneau: "Vreau să arăt așa", cu ochii mari și pielea perfectă în lumea pixelilor ", spune Esho. "Și asta e un lucru nerealist, de neatins."Un raport recent din jurnalul medical american JAMA Facial Plastic Surgery a sugerat că imaginile filtrate "estompând linia realității și a fanteziei" ar putea declanșa tulburarea dismorfistică a corpului (BDD), o stare de (ne)sănătate mintală în care oamenii dezvoltă fixații bazate pe defecte imaginate în aspectul lor.

Un studiu din 2017 din jurnalul Cognitive Research: Principles and Implications a constatat că oamenii recunosc imaginile manipulate cu filtre doar 60% -65% din timp. Esho spune că perversitatea filtrelor în mass-media și rețelele socială poate crea "așteptări nerealiste" și scade în același timp stima de sine a celor care nu le folosesc: "Este un ciclu vicios".Atunci cand Academia Americana de Chirurgie Plastica Faciala si Chirurgie Reconstructiva a studiat noul trend în 2017, 55% dintre chirurgi au spus că motivația pacientilor de a arăta și mai bine în pozele selfie a crescut de patru ori față de anul anterior.Aspectul filtrat-selfie se reflectă, de asemenea, în cererea majorp pentru buzele mai mari, nas perfect sau pomeți ridicați. Materialele de umplutură a țesuturilor pot fi mai puțin invazive decât intervențiile chirurgicale, dar acestea vin totuși cu riscurile lor, care variază de la rezultate dezastruoase și infecții până la blocaje vasculare și chiar orbire.Unii medici refuză să trateze pe oricine mai tânăr decât 20 de ani, dar spun că au fost contactați de adolescenți de 16 și 17 ani, uneori pentru "Botox preventiv". Invariabil se ajunge la asta prin intermediul Instagram, unde 60% dintre utilizatori au raportat o vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani. Platforma a devenit o piață pentru procedurile cosmetice, medicii prezentându-și clienții în pozele de dinainte și după intervenții.