Home > iubire bibelou de portelan

Ghici cine rămâne cu mine?

Contrar aparenţelor, domnul din imagine nu e Ben Affleck. Se numeşte Mihai Bauman şi este unul dintre cei doi regizori (alături de Constantin Popescu) ai noului serial de amor cu năbădăi de pe HBO, Rămâi cu mine. Şi pentru că nu-i pot face o introducere foarte pompoasă fostului meu coleg de palier de la etajul II, cămin UNATC, care mi-a făcut cafele un an întreg – sper că faci cafea la fel de bună, Mihai! - , am preferat să-l las să se prezinte cu propriile lui cuvinte, şi să vorbească despre serialul care a început pe 1 decembrie şi se difuzează în fiecare duminică, de la ora 20.00. TABU:

Un tramvai numit Cate Blanchett

[gallery ids="83267,83270,83271,83272,83277,83279"] Dacă există o temă majoră a vieţii şi a operei lui Woody Allen, una care să-i reunească întreaga filmografie şi toate formele de comedie care au populat-o - e conflictul dintre aparenţă  şi  esenţă. Da, veţi spune voi, conflictul dintre aparenţă şi esenţă e tema comediei în general. Da, dar observatorul subtil şi nuanţat care e Woody Allen duce tema asta la un nivel nebănuit. Talentul său de a construi şi mobila personaje, motivaţii, intenţii şi reacţii este cel care "stoarce" ideea de  conflict între aparenţă şi esenţă până la ultima picătură

Aceste clişee ne dor (6): Virginitatea e o virtute / un blestem

Continuăm serialul clişeelor cu acea etapă în viaţa  noastră amoroasă care constituie obiectul unui dublu clişeu: înapoiaţii care încă spală rufe în albia râului o  cred cea mai  preţioasă comoară a femeii, iar puştii de liceu, un blestem sinistru, piatra de moară legată de picior care te îneacă într-un ocean de plictis în timp ce toată lumea se distrează pe rupte.   Adevărul e că virginitatea nu e o virtute decât  pentru oameni prea proşti să merite băgaţi în seamă. Cei care evaluează un om după existenţa sau absenţa unei bucăţi de piele din zona intimă sunt oameni complexaţi, meschini,