Tabu
Image default
HEALTH Slider

Totul despre vaccinul antiCovid-19 care a ajuns în România. Ce conține și care sunt reacțiile adverse

Vaccinul antiCOVID-19 a ajuns sâmbătă în România. Deocamdată, într-o tranșă simbolică, de 10.000 de doze de la Pfizer-BioNTech, care vor asigura imunizarea a 5.000 de persoane. Campania de vaccinare a început duminică, pe 27 decembrie, iar primele pe listă au fost cadrele medicale din spitalele COVID.

Administrarea vaccinului antiCOVID-19 se face cu două doze. Fiecare persoană care se vaccinează va fi înregistrată în Registrul Național al vaccinărilor și va primi o adeverință în limbile română și engleză.De asemenea, STS dezvoltă o aplicație pentru programarea la vaccinare.

Iată ce conţine adeverinţa medicală primită de cadrele medicale care s-au vaccinat anti-COVID

Vaccinurile care au ajuns în România sunt cele produse de Pfizer-BioNTech și sunt vaccinuri de tip ARN mesager. Ele sunt recomandate persoanelor peste 16 ani. De asemenea, experiența legată de utilizarea la femeile gravide este limitată. De asemenea, durata protecției oferite de vaccin este necunoscută și este încă în curs de a fi determinată prin studii clinice aflate în desfășurare.

Etapele de vaccinare în România

Etapa I – lucrătorii din domeniul sănătății și social – sistem public și privat:

  • Personalul din spitale și unități ambulatorii (personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personal administrativ, securitate și pază și alte categorii);
  • Personalul din sistemul de medicină de urgență: ambulanță, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;
  • Personalul din medicina primară – din rețeaua de medicină de familie, medicină școlară și asistență medicală comunitară;
  • Personalul din laboratoare, farmacii și alți lucrători din domeniul sănătății;
  • Personalul din serviciile stomatologice;
  • Medici rezidenți, elevi și studenți cu profil medical;
  • Paramedici și alți voluntari care își desfășoară activitatea în unități sanitare;
  • Personalul de îngrijire care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale și medico-sociale;
  • Personalul care acordă îngrijiri medicale și sociale la domiciliu;
  • Personalul din serviciile de sănătate publică (Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică);
  • Personalul din unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie;
  • Personalul din centrele de dializă și transfuzii;
  • Personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

Etapa a II-a Populația cu grad ridicat de risc

  • Adulți cu vârsta peste 65 de ani;
  • Persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.

Lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

  • Personal cheie pentru funcționarea instituțiilor statului (parlament, președinție, guvern, ministere și instituții subordonate acestora);
  • Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și a autorității judecătorești;
  • Personalul din sectorul economic vital:
  • Procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază (panificație, lactate, carne, fructe și legume);
  • Uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;
  • Centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;
  • Unități de producție, transport și distribuție gaze;
  • Unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;
  • Unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;
  • Transport de persoane și mărfuri;
  • Noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;
  • Comunicații (serviciul de telecomunicații speciale, radio și televiziune naționale);
  • Personalul din unitățile de învățământ și creșe;
  • Personalul poștal și din servicii de curierat;
  • Personalul cultelor religioase;
  • Personalul din mass media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unități medicale);
  • Personalul din domeniul salubrității și deșeurilor.

Etapa a III-a (populația generală)

  • Populația adultă;
  • Populația pediatrică, în funcție de evoluția epidemiologică și de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.

Ce conține vaccinul de la Pfizer

Ingredientele folosite pentru vaccinul anticovid 19 sunt ARN-ul (ingredient activ), lipidele, sărurile și zahărul. Sa le analizăm, pe scurt:

ARN-ul mesager folosit în producerea vaccinului Pfizer este luat din virus. Este foarte firav. La o temperatură mai mică de -73 grade Celsius, acesta își pierde eficiența! Odată introdus prin vaccinare în muschi, forțează celula să producă proteina S, pe care coronavirusul o folosește pentru a intra în celula umană. Această proteină, fără restul virusului, este, însă, inofensivă. Sistemul imunitar reacționează, însă, la prezența acesteia. Se creează o reacție imunitară ce duce la apariția anticorpilor și distrugerea rapidă a virusului, dacă acesta va pătrunde în organism.

Lipidele sunt folosite pentru a a încapsula ARN-ul. Aceste particule lipidice au dimensiuni de cam 100 nanometri, cu rolul de a proteja ARN-ul și a-l ajuta să intre în celule.

Sărurile. Sunt 4 săruri în acest vaccin. Una dintre ele este sarea de bucătărie. Salina tamponată cu fosfat PBS este esențiala pentru a păstra pH-ul (aciditatea) vaccinului la valori apropiate de pH-ul omului. Vaccinul se amestecă cu apă și sare, înainte de vaccinare. Astfel se apropie de concentrația de sare a sângelui.

Sucroza(zaharoza). În vaccin, regăsim și zahăr. Acesta protejează nanoparticulele constituente atunci când sunt înghețate de la a se uni între ele.

Fără conservanți (mercur). Mercurul este utilizat în vaccinuri, în cantități mici, deoarece ucide
eventuale bacterii ce pot contamina produsul. Este sigur și nu produce probleme de sănătate, însă cei care contestă vaccinurile, în general, promovează agresiv ideea că mercurul poate provoca daune mari organismului. Tocmai pentru a evita campaniile agresive antivaccin, Pfizer nu a mai vorbit despre mercur ci despre fără conservanți.

Reacțiile alergice

Reacțiile alergice sunt posibile în cazul administrării oricărei substanțe, inclusiv vaccin, dar acestea sunt rare. Frecvenţa apariţiei lor este specificată în prospectul fiecărui produs şi derivă din datele obţinute în urma studiilor clinice. Pentru vaccinul Pfizer/BioNTech împotriva COVID-19, nu au fost observate reacții alergice severe în studiile de fază 3 (care au inclus 44000 de persoane), dar au fost raportate câteva cazuri de reacții alergice la administrarea vaccinului după ce acesta a primit autorizarea de urgență în Statele Unite și Marea Britanie.

Food and Drug Administration (FDA) a formulat recomandări pentru administrarea vaccinului împotriva COVID-19. Potrivit site-ului dedicat vaccinării, experții consideră că vaccinul poate fi administrat în siguranță chiar și pacienților cu istoric de alergii dar ar trebui evitat în cazul celor care au avut în antecedente reacții alergice severe la substanțe ce intră în compoziția vaccinului.

Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi Produselor Medicale din Marea Britanie (MHRA) a recomandat însă ca persoanele cu antecedente alergice (fie ele alimentare sau medicamentoase) să evite vaccinarea. Așadar, reacțiile anafilactice survin în contextul unui teren personal preexistent și sunt reacții adverse care, deși sunt cunoscute în cazul tuturor vaccinurilor, sunt rare și nu reprezintă un efect advers cu care să se confrunte majoritatea persoanelor care se vaccinează, mai arată sursa citată.

Vor fi despăgubiţi pacienţii care au reacţii adverse la vaccinul antiCOVID?

Pentru că niciun vaccin antiCovid nu are eficiență 100%, mulți români se întreabă dacă pacienții care au reacţii adverse vor fi despăgubiți. Mai mult decât atât, autoritățile nu vin cu lămuriri clare şi ridică din umeri în momentul în care sunt aduse în discuție eventuale despăgubiri pentru pacienți, dacă ajung în această situație.

„Vă vom informa de îndată ce aceste informaţii vor fi cât se poate de clare. Vă vom informa de îndată ce o decizie va fi luată”, este răspunsul dat de ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, în momentul în care a fost întrebat pe această temă.

„Mai întâi trebuie spus că în fiecare centru există câte o cameră separată cu tot ceea ce este necesar pentru a se interveni. Există extrem de puţine cazuri. Sigur, pentru orice produs farmaceutic există această posibilitate teoretică, dar există în fiecare centru tot ceea ce trebuie pentru a se preveni orice agravare a oricărei reacţii adverse. Despre restul aspectelor, precum despăgubiri, cu siguranţă vom face publice aceste informaţii la timpul potrivit. Vă vom informa de îndată ce aceste informaţii vor fi cât se poate de clare. Vă vom informa de îndată ce o decizie va fi luată”, a adăugat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

ARTICOLE SIMILARE

Ținuta spectaculoasă cu care Kate Middleton a furat toate privirile la Premiile BAFTA

Andreea Damian

Europa va interzice becurile cu halogen de la 1 septembrie

realitatea

Regina Elisabeta a II-a, 67 de ani de la încoronare

Andreea Damian

Cum arată iubita lui Dani Oțil fără strop de machiaj

Andreea Damian

Cameron Diaz renunță la actorie ca să se dedice familiei

Andreea Damian

Stephen Hawking, condus pe ultimul drum. Textul citit de actorul Eddie Redmayne la înmormântare

Oana

Scrie un comentariu