Scriitorul Witold Gombrowicz (1904-1969) s-a născut la Varșovia și și-a început studiile în drept la universitatea din orașul natal și le-a continuat cu economia și filozofia la Paris. A publicat întâi și întâi o colecție de povestiri, „Memorii ale unei vremi a imaturității”, tratată cu răceală de critici.
În 1937 îi apare primul roman, „Ferdydurke”, care a rupt în două tabăra specialiștilor polonezi în ale literaturii, câștigându-i deopotrivă denigratori și adepți. Prima lui piesă, „Yvonne, prințesa Burgundiei”, a văzut lumina tiparului în 1938.
Cu o lună înainte de începutul celui de-al Doilea Război Mondial, Gombrowicz a luat vaporul către Argentina și a rămas în America de Sud pe parcursul conflictului armat.
Abia pe la mijlocul anilor ’50 primul său roman a fost reeditat în Polonia, iar „Căsătoria”, piesa pe care o scrisese în Argentina, a avut parte de ediții poloneze și franceze. Succesul internațional al lui Gombrowicz e imposibil de disociat de capitala Hexagonului din anii ’60; atunci i-au apărut „Pornografie”, „Cosmos”, „Jurnal”.
Cu chiu, cu vai, piesele sale au fost montate și în Polonia. Scriitorul a avut o bursă de un an în Berlinul vestic, apoi a optat pentru sudul Franței, unde a și murit. Milan Kundera îl consideră „unul dintre cei mai mari autori ai secolului XX”.
Citește articolul INTEGRAL pe cotidianul.ro