Omul sfinţeşte locul. Magnetismul şi energia sa specifică dau sens şi vrajă oricărui spaţiu. Ştiţi cu toţii locul ăla prăfuit, cu aspect de aulă comunistă de serbări, căruia i se zice Sala Palatului? Ei, bine. Urcaţi o Dani Klein pe scenă şi, brusc, vă veţi simţi transportaţi într-o cafenea pariziană rafinată.
Nu e vorba doar de vocea ei magică, senzuală, care curge lin, neforţat, învăluind auditoriul ca un râu de miere. (Nu, nu exagerez cu siropul – ăsta e efectul Vaya Con Dios!) Cunosc mulţi vocalişti care au voci minunate, dar trupurile şi înfăţişarea lor par să facă parte din cu totul alt film. Nu e cazul artistei belgiene. La 60 de ani, câţi declară cu mândrie că are, frumuseţea ei sofisticată şi vocea joasă, sexy, creează un tot unitar. Am zis cafenea pariziană pentru că, în pofida dimensiunilor mari ale Sălii Palatului, showul crea senzaţia de intimitate, penumbră, apropiere. Mai-mai să cauţi chelnerul din priviri, să comanzi o cafea cu coniac.
Evident, Dani & Co nu şi-au dezamăgit publicul şi au cântat toate marile hituri ale trupei, de la Heading for a Fall la Puerto Rico şi de la Don’t Cry for Louie la celebrul lor chart breaker, Nah Neh Nah, care a închis bisul. A glumit pe marginea piesei Johnny (cover după Edith Piaf pe linia melodică a Saniei cu zurgălăi), anunţându-ne că are muzică românească în repertoriu. Interesante au fost reorchestrările fiecărei piese în parte, care, pe lângă perfecţiunea sunetului şi a interpretării, au dat elementul de supriză. Instrumentiştii Vaya con Dios au avut parte, fiecare, de câte un moment de glorie integrat în interpretare, în aşa fel încât să nu creeze momentul de plictiseală care vine cu câte un solo exagerat de lung şi de neinspirat.
De ce se retrage Vaya Con Dios de pe piaţa muzicală, când încă poate crea magie? Poate tocmai din acest motiv. Sau poate pentru că proiectele solo ale membrilor tind să devină mai importante pentru ei decât ţelul comun. Deşi e greu de crezut că noul proiect muzical al lui Dani, Purple Prose, va atinge vreodată notorietatea albumelor Vaya Con Dios şi Night Owls.
Foto: Cristian Mitrea.