Tabu
CULTURESlider

Ziua Brâncuși, marcată cu proiecții: statul n-a avut bani de asigurare pentru „Cumințenia Pământului”

Astăzi este sărbătorită Ziua națională Constantin Brâncuși. S-au împlinit 144 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. Brâncuși este omagiat, an de an, la aniversarea naşterii sale, 19 februarie, printr-o zi dedicată, marcată la nivel naţional începând din anul 2016.

Cum a fost marcată Ziua Brâncuși

Ziua Brâncuși a fost marcată printr-o proiecție de 40.000 de euro, în timp ce „Cumințenia pământului” rămâne într-o cutie.

Miercuri, Ministerul Culturii a organizat la Muzeul Național de Artă al României, cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși, „tururi ghidate în sala Brâncuși” și „Tur Ghidat pentru oficialități”. La ora 19 va avea loc un spectacol de proiecții holografice și mapping, în curtea Palatului Regal.

De ziua lui Brâncuși, lucrarea „Cumințenia Pământului” nu a putut fi expusă deoarece Ministerul Culturii nu a plătit asigurarea de 2.000 de euro pentru expunerea sculpturii, a susținut avocatul proprietarilor, Bogdan Grabowski.

Irina Rimes, ambasadoare pentru Ziua Brâncuși

Pe 13 februarie 2020, Ministerul Culturii Bogdan Gheorghiu a anunțat că artista Irina Rimes a fost desemnată ambasador onorific al Zilei Constantin Brâncuşi 2020. Decizia sa a stârnit un val de critici din partea oamenilor de cultură și a opiniei publice.

Irina Rimes

„Vrem ca tinerii să devină consumatori de produse culturale, să fie atrași de cultură. Colaborăm cu modelele tinerilor, care se bucură de încrederea și simpatia lor. Îi mulțumesc Irinei Rimes pentru că acțiunea și-a atins scopul. Toată lumea vorbește despre acest eveniment și despre Brâncuși. Altfel, ar fi fost o mediatizare foarte palidă. Intenționăm să schimbăm modul de comunicare cu tinerii, să schimbăm canalele. Am implicat reprezentanți din medii diferite. Este și scriitorul Alex Ștefănescu. Încercăm să ne adresăm tuturor. Nu trebuie să se supere nimeni pentru că încercăm să-i atragem pe tineri colaborând cu modelele care se bucură de încrederea lor.

Facem și noi pași înspre tineri înainte de a-i judeca că nu sunt atrași de fenomenul cultural. Este doar un prim pas. Orice acțiune poate fi analizată, pot fi păreri pro și contra. Important e că am creat dezbatere, multă efervescență în jurul acestui subiect. Am încercat să profităm de popularitatea Irinei Rimes pentru a promova fenomenul cultural. Poate multă lume din domeniul cultural, foarte familiarizată cu ideeea de Brâncuşi, poate nu ştia cine este Irina Rimes. Este win-win”, a declarat ministrul Culturii.

Artistul care ne-a dăruit „bucurie curată”

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, în satul Hobiţa, județul Gorj. După şcoala primară, urmată în parte la Peştişani şi în parte la Brediceni, perioadă când a muncit şi ca ucenic la Târgu Jiu, Slatina şi Craiova, a reuşit să intre la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898). În 1895 a fost admis la specializare la secţia de sculptură în lemn a şcolii. Doi ani mai târziu, în 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secţia de finisare artistică a unei fabrici de mobilă. După terminarea Şcolii de Meserii, Brâncuşi a plecat la Bucureşti, unde s-a înscris la Şcoala de Belle-Arte, pe care a absolvit-o în 1902. În timpul studenţiei, a realizat lucrările „Bustul lui Vitelius” (1898) şi „Capul lui Laocoon”, pentru care a primit medalia de bronz.

În 1904, a plecat pe jos spre Paris, făcând popasuri la Budapesta şi Viena. În anul următor, 1905, s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din capitala Franţei, lucrând în atelierul de sculptură al lui lui Antonin Mercié.  Părăseşte atelierul acestuia după doar trei luni, convins că „la umbra marilor copaci nu creşte nimic” şi închiriază un spaţiu pe strada Montparnasse, unde îşi amenajează atelierul. La trei ani după sosirea la Paris a sculptat „Rugăciunea”. În 1908, Brâncuşi a realizat „Sărutul”, prima sa operă majoră, precum şi „Cuminţenia pământului”, care e ascunsă într-un deposit și pentru care statul român a făcut campanie națională.

În perioada care a urmat a lucrat mult. Lucrările sale au fost prezentate apoi în numeroase expoziţii din întreaga lume: Amsterdam, Boston, Chicago, Haga, Londra, New York, Paris.

„Cumințenia Pământului”

În 1918, a realizat, în lemn de stejar, prima versiune a „Coloanei fără sfârşit”, definitivată şi inaugurată mai târziu, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu. Artistul a refuzat să aibă o dublă cetăţenie până spre sfârşitul vieţii, dar, din cauza refuzului constant de a fi reprimit în România, a acceptat, în 1952, să devină şi cetăţean francez.

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică la nivel mondial, Brâncuşi a continuat să-şi ducă viaţa ca un simplu ţăran român, până în ultimele clipe din viaţă. Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la ora 2 dimineaţa, iar la 19 martie, a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Sculptorul român a dorit să lase moştenire României toate lucrările sale nevândute şi uneltele, dar autorităţile acelor vremuri au refuzat. Abia în 1964, Brâncuşi a fost „redescoperit” în ţara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat. Din cele peste 200 de lucrări ale sale, foarte puţine se mai află în ţară (la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău şi Bucureşti), majoritatea acestora putând fi admirate în cele mai mari muzee şi colecţii din lume.

La 3 iulie 1990, Constantin Brâncuşi a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, iar la aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.

ARTICOLE SIMILARE

Givenchy, critici dure pentru „colierul laț”

Andreea Damian

Află cine a câștigat finala “Câștigă cu Martini un Porsche Carrera 911”

Intervenţiile cu botox la subraţ împotriva transpirației: o fiţă sau chiar funcționează?

Andreea Damian

Provocare: există o aplicație care te învață o limbă străină în câteva săptămâni

realitatea

Asia Fest | Festivalul care promovează culturile şi gastromia ţărilor asiatice

Andreea Damian

Alexandra Căpitănescu, criticată dur de public, după ce a câștigat Vocea României

Andreea Damian

Scrie un comentariu