Documentarul de animație regizat de israelianul Ari Folman propune o călătorie prin Beirutul din timpul masacrului din septembrie 1982, din taberele de refugiați palestinieni Sabra și Shatila.
Folman se folosește de o formulă-hibrid, o combinație de animație în Flash, animație clasică și animație 3D și de povestea unui prieten care încearcă să-și amintească ce s-a întîmplat pe când se afla în cadrul forțelor armate israeliene, în timpul primului război din Liban, la începutul anilor 80. De la cei 26 de câini care-i apar recurent în vise și cea suprarealistă în care se află alături de câțiva camarazi, ieșind din mare și văzând apoi dezastrul de pe străzi, căutarea continuă pe mai multe planuri și scoate la iveală în cele din urmă o realitate crudă și adânc ascunsă.
“Vals cu Bașir”, filmul preferat de la Cannes al directorului festivalului Anim’est (Mihai Mitrică), a stârnit mai puține controverse după premiera de la Cinema Scala decât pe Facebook, spre exemplu, unde multe voci suțin că formula aleasă de Folman nu aduce nimic nou incat sa isi justifice sustinerea publicului.
E un lungmetraj de animație intersant, cu o coloana sonora speciala, care merită văzut nu doar ca demers psihologic sau artistic, cât mai ales ca documentar, și încă unul foarte reușit.