În ziua de Crăciun, în urmă cu 30 de ani, ultimul tiran al României, Nicolae Ceaușescu, a fost judecat și executat împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, la Târgoviste, scrie BBC într-un material dedicat Revoluției din 1989. Era primul Crăciun liber după 42 de ani de comunism.
Lupta sângeroasă din decembrie 1989 a dus la prăbușirea unuia dintre cele mai represive regimuri comuniste din Europa și, probabil, al celui mai amenințător dictator. Pentru românii care au participat la Revoluție, a fost un moment care le-a definit viața. „A fost război, a fost o zonă de război aici”, își amintește Traian Rabagia, pe atunci student la Geologie. „Strigam: „Libertate!”, „Noi suntem poporul” și „Jos cu Ceaușescu”.
Primele manifestații împotriva lui Ceaușescu au început la Timișoara la jumătatea lunii decembrie, dar au fost stinse violent la ordinele Tovarășului. Revoluția s-a răspândit rapid în toată țara, culminând cu sute de mii de demonstrații la București, în urma unui discurs atent gestionat de Nicolae Ceaușescu din data de 21 decembrie 1989. Acesta a judecat greșit starea de spirit a mulțimii, întrucât a învinovățit „agitatorii fasciști” pentru manifestațiișe de la Timișoara; mulțimea a scandat „Timișoara! Timișoara!”. Ceaușescu a încercat să potolească manifestanții, promițându-le sporirea salariilor, dar furia mulțimii era tot mai mare.
Transmisiunea televiziunii naționale a discursului său, în încercarea de a restabili ordinea, a fost întreruptă. Revoluția sângeroasă avea să pună capăt conducerii despotice a lui Ceaușescu și a celor 42 de ani de guvernare comunistă în România.
A doua zi, pe 22 decembrie, dictatorul și soția sa, Elena, părăsesc sediul Comitetului Central al PCR din București cu elicopterul, în timp ce mulțimile au luat cu asalt sediul partidului. Cuplul a fost capturat la 50 km distanță în Târgoviște.
Decăderea unui tiran
Concentrat să-și achite datoriile externe în anii ‘80, Nicolae Ceaușescu a creat o serie de măsuri de austeritate care au cufundat țara în dificultăți economice. Situația economică îngrozitoare a fost agravată și de faptul că Nicolae Ceaușescu a cheltuit sume enorme pe proiecte megalomane precum construcția Palatului Poporului, azi, una dintre cele mai mari clădiri din lume. În timp ce românii se confruntau cu numeroase lipsuri, precum lipsa mâncării, a încălzirii și a energiei electrice din locuințe, cuplul Ceaușescu locuia în case luxoase. „Îmi amintesc de sărăcia anilor ’80. La București, în fabricile de bere, în restaurante, peste tot era în întuneric”, spune Traian Rabagia. „Știam că oamenii din alte țări aveau mai multe bogății și trăiau mai bine. Mi-a fost clar că se va întâmpla ceva, dar nimeni nu vorbea cu adevărat despre asta.”
În acea perioadă, România avea una dintre cele mai mari și mai temute forțe de poliție secretă din Blocul Estic, iar libertatea de exprimare în regimul Ceaușescu era aproape inexistentă. Unul din patru români era informator al Securității, organ responsabil pentru torturarea și uciderea a mii de disidenți. „Teama de a vorbi a existat încă de la începutul anilor ’80”, își amintește fostul student.
În ziua de Crăciun, Ceaușeștii au fost executați prin împușcare în urma unui proces fulger în care au fost acuzați de crime împotriva umanității. „Am simțit ușurare. A fost un lucru bun pentru a calma oamenii. Cei mai înțelepți ca mine spuneau că a trebuit vărsat sânge pentru restabilirea calmului”, își amintește Rabagia.
România, după 30 de ani
Au trecut trei decenii de la căderea comunismului, iar România este acum o țară democratică, membră UE, cu o economie în creștere, scrie BBC. Dar pentru unii, rănile Revoluției din 1989 nu s-au vindecat. Alexandru Cătălin Giurcanu, în vârstă de 46 de ani, al cărui tată a fost ucis în timpul revoluției, încă mai caută răspunsuri cu privire la întâmplările din acele zile. „După 30 de ani, justiția noastră se chinuie să afle cine sunt vinovații pentru uciderea eroilor Revoluției, cine sunt criminalii”, spune Alexandru Cătălin Giurcanu. „Tatăl meu ieșise să mă caute. L-am găsit mort în stradă, în timp ce mă întorceam spre casă. A murit după ce a fost împușcat de 13 ori”.
Peste 1.100 de persoane au fost ucise în timpul revoluției din 1989 din România.
După Revoluție au urmat ani turbulenți pentru economia țării. În 2007, România a aderat la Uniunea Europeană, ceea ce a dus la diferite grade de prosperitate. Economia României a crescut impresionant, dar chiar și astăzi este una dintre cele mai sărace țări din Europa. În timp ce multe orașe – inclusiv Bucureștiul au prosperat, mediul rural, unde trăiește aproximativ 45% din populație, a încremenit în timp.
Soții Marcel și Niculina Taropa din satul Criș reflectă la 30 de ani de la căderea comunismului. „Am fost fericiți pentru că am crezut că vor veni vremuri mai bune”, mărturisește Marcel Taropa. „Dar nu s-au schimbat prea multe, nu avem drumuri bune, autostrăzi și sistemul de sănătate se înrăutățește”, spune el. „A fost mai bine în timpul comunismului, deoarece munca era stabilă”.
Soții Taropa sunt de acord că libertatea de exprimare este o schimbare valoroasă față de vremurile comuniste, dar, de asemenea, sunt de acord că beneficiile economice începând cu 1989 nu au fost cele sperate. „Canalizare, apă și gaze – acestea sunt toate lucrurile pe care ar trebui să le avem în satul nostru”, spune Niculina Taropa. Fără gaz, majoritatea sătenilor de aici își încălzesc casele cu lemne de foc, la fel ca și 3,5 milioane de gospodării din țară.
Aproximativ 70% din populația rurală a României trăiește în pragul sărăciei, conform statisticilor Băncii Mondiale. „Oamenii nu sunt plătiți suficient”, spune Niculina Taropa. „Populația din sate a îmbătrânit, iar tinerii au plecat în străinătate”.
De ce Crăciunul deschide răni vechi
Nivelurile ridicate ale migrației sunt una dintre numeroasele probleme care blochează progresul României. Aproximativ patru milioane de oameni au părăsit România în căutarea unor vieți mai bune și salarii mai mari. Nivelurile ridicate de corupție au determinat oamenii să părăsească țara, potrivit BBC. În ultimii ani, protestele antiguvernamentale au afectat guvernele conduse de social-democrați care au creat măsuri pentru a submina independența sistemului judiciar. În ciuda numeroaselor probleme, Traian Rabagia spune că „Este probabil cea mai lungă și puternică democrație din istoria României”.
Dar pentru unii români, precum Alexandru Cătălin Giurcanu, Crăciunul este un moment în care se deschid răni vechi. „Pentru toți ceilalți Crăciunul este Crăciun, dar pentru noi este doar amintirea modului în care părinții, fiii noștri, mamele noastre au sfârșit în sicrie”, mărturisește Alexandru Cătălin Giurcanu. „Bradul de Crăciun pe care tatăl meu l-a cumpărat pentru familia noastră a sfârșit în sicriul său, în loc de flori”.
1 comentariu