Tabu
HEALTHSlider

Cât de periculoase sunt microparticulele de plastic din apa de băut

Dovezile științifice sugerează că microparticulele de plastic din apa potabilă prezintă un„risc minim pentru sănătate” la nivelurile actuale, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

În primul său raport pe această temă, OMS a constatat că particule mai mari, și cele mai mici, trec prin corp fără a fi absorbite. Rezultatele s-au bazat pe „informații limitate”, întrucât s-a solicitat o cercetare mai amplă asupra acestei probleme. Microparticulele de plastic, definite ca bucăți mici (mai puțin de 5 mm în lungime) din orice fel de resturi de plastic, au fost găsite în râuri, lacuri, alimentări cu apă potabilă și în apa îmbuteliată.

Deci, ce înseamnă asta pentru sănătatea umană?

În primul său raport despre această problemă, OMS spune că microparticulele de plastic nu pare să prezinte un risc pentru sănătate la nivelurile actuale, dar adaugă că este nevoie de mult mai multe cercetări. Microplasticele pătrund în sursele de apă potabilă în special prin deversarea apelor reziduale, a mai precizat OMS. Potrivit probelor analizate, microplasticele descoperite în anumite cazuri în apa îmbuteliată par să fie rezultatul, cel puţin parţial, al procesului de îmbuteliere sau de ambalare, prin folosirea dopurilor din plastic, se mai spune în raport.

„Mesajul principal este de a asigura consumatorii de apă potabilă din întreaga lume că, pe baza acestei evaluări, estimăm un risc scăzut”, a precizat Bruce Gordon, din cadrul departamentului pentru sănătate publică al OMS, într-o întâlnire de informare.

OMS nu a recomandat monitorizarea de rutină a microplasticelor din apa de băut. Studiile viitoare ar trebui să se axeze însă pe probleme precum ce se întâmplă cu aditivii chimici din particulele intrate în tractul gastrointestinal, se mai spune în raport.

Cele mai multe particule de plastic din apă au dimensiuni mai mari de 150 de micrometri în diametru şi sunt eliminate din organism prin excreţie, în timp ce „particulele mai mici au o probabilitate mai mare de a traversa peretele intestinal şi de a ajunge la alte ţesuturi”, se mai spune în raport.

Temerile privind urmările asupra sănătăţii s-au concentrat asupra particulelor mai mici, a precizat Jennifer De France, expert tehnic în cadrul OMS şi unul dintre autorii raportului. „Pentru aceste particule de dimensiuni mai mici, în cazul cărora datele existente sunt insuficiente, trebuie să ştim mai multe despre ce anume este absorbit, distribuţia şi impactul acestora”, a mai spus aceasta. Sunt necesare mai multe studii referitoare la riscurile cauzate de expunerea la microplastice în mediul înconjurător – „în apa de băut, aer şi alimente”, a precizat ea.

Alice Horton, cercetătoare în domeniul microplasticelor în cadrul Centrului Naţional Britanic de Oceanografie, a declarat: „Nu există date disponibile care să arate că microplasticele reprezintă un pericol pentru sănătatea umană, dar acest lucru nu înseamnă însă că sunt inoffensive”. „Este important să punem temerile privind expunerea la microplasticele din apa de băut în context: suntem expuşi tot timpul la microplastice în viaţa de zi cu zi provenind de la un număr mare de surse, apa potabilă fiind doar una dintre acestea”, a mai spus ea.

Poluarea cu plastic este atât de răspândită în mediul înconjurător încât o persoană ar putea ingera cinci grame pe săptămână, echivalentul unui card de credit, este concluzia unu studiu realizat în iunie, la cererea organizaţiei nonguvernamentale WWF International. Potrivit acestui studiu, cea mai importantă sursă de ingerare a plasticului este apa potabilă, o altă sursă importantă fiind fructele de mare.

În cazul apei, cel mai mare pericol pentru sănătate este reprezentat de agenţii microbieni – proveniţi inclusiv de la apele reziduale ale fermelor de animale, care pătrund în sursele de apă potabilă – şi pot provoca boli diareice, în special în ţările sărace, care nu au sisteme de tratare a apei, potrivit OMS.

Circa 2 miliarde de persoane consumă apă contaminată cu fecale, ceea ce cauzează aproape 1 milion de decese anual, a precizat Gordon, adăugând: „Această problemă trebuie să fie în centrul atenţiei organismelor de reglementare din toată lumea”.

 

ARTICOLE SIMILARE

Dietele vegane și vegetariene ar putea fi legate de un risc mai mare de AVC

realitatea

Primele rezultate ale autopsiei lui Matthew Perry. Ce au descoperit anchetatorii

Andreea Damian

Cocktailul de vitamine care previne complicațiile COVID-19

Andreea Damian

Sara Ramirez a vorbit despre orientarea ei sexuală în calitate de „femeie ciudată”

Andreea Damian

Ce a ajuns să facă Dana Marijuana pentru bani: „Dacă mergi pe colo și pe colo, tot mai strângi”

Andreea Damian

Facebook ar putea să introducă o nouă criptomonedă cu care să plătească utilizatorii

realitatea

1 comentariu

Scrie un comentariu