Sabrina Helm, profesor la Norton School of Family and Consumer Studies din cadrul Universității din Arizona, a dorit să înțeleagă mai multe despre alegerile pe care tinerii le fac în special atunci când merg la cumpărături și modul în care acestea afectează sănătatea mediului înconjurător.
Cercetătorii au urmărit timp de cinci ani comportamentele a aproape 1.000 de tineri adulți începând cu primul an de facultate, când aveau între 18 și 21 de ani, și doi ani după terminarea facultății, la 23 – 26 de ani. Participanții au trebuit să răspundă unor întrebări online menită să măsoare materialismul, comportamentele financiare proactive, comportamentele pro-mediu, satisfacția personală și stresul psihic.
În ceea ce privește comportamentele pro-mediu, oamenii de știință au urmărit două tendințe:
- reducerea consumului, care include repararea lucrurilor vechi, evitarea cumpărăturilor din impuls și renunțarea la a cumpăra lucruri de care nu au nevoie.
- „cumpărăturile verzi”, adică achiziționarea produselor gândite să aibă un impact mic asupra mediului, cum ar fi cele făcute din materiale reciclate.
Unii dintre participanții făceau cumpărături doar pentru a avea mai multe produse noi, chiar dacă nu aveau nevoie de ele. Helm a descoperit că, dintre aceștia, unii s-au încadrat în categoria consumatorilor verzi, ceea ce înseamnă că au cumpărat produse de consum „verzi” pentru a se simți mai bine în ceea ce privește cumpărăturile, dar acest lucru nu a îmbunătățit bunăstarea lor.
„Avem dovezi că există materialiștii verzi. Dacă poți să cumperi produse prietenoase cu mediul, poți în continuare să trăiești după valorile tale materialiste. Achiziționezi lucruri noi, iar asta se potrivește pattern-ului tău de consumator, în cultura noastră consumeristă, pe când reducerea consumului este ceva mai nou și probabil mai important din perspectiva sustenabilității”, a spus experta.
În cazul participanților mai puțin materialiști, reducerea consumului are efecte în creșterea stării de bine și scăderea stresului psihic.