Home > Agenda > Coronavirus: de ce oamenii iau tot mai multe boli grave de la animale

Coronavirus: de ce oamenii iau tot mai multe boli grave de la animale

coronavirus

Epidemia de coronavirus din China continuă să se extindă la nivel global. Ultimul bilanț a ajuns la peste 490 de morți și peste 25.000 de îmbolnăviri în cel puțin 16 țări.

Noul virus – se crede că a provenit de la animale sălbatice – scoate în evidență cât de expuși suntem riscului de a lua boli transmise de animale. Oamenii de știință avertizează că acest lucru se va întâmpla tot mai des, în condițiile schimbărilor climatice și afectării, de către oameni, a ecosistemelor planetei.

Cum pot animalele îmbolnăvi oamenii?

În ultimii 50 de ani, o serie de boli infecțioase s-au răspândit rapid de la animale la om. Virusul HIV, care a declanșat, la începutul anilor ’80, pandemia SIDA, provine de la maimuțe. De asemenea, pandemia de gripă aviară, din anii 2004-2007, provine de la păsări, în vreme ce porcii s-au aflat la originea gripei porcine, pandemie izbucnită în 2009, Sindromul acut respirator (SARS) a venit de la lilieci, animale care se află și la originea bolii Ebola.

Oamenii au contractat întotdeauna boli de la animale. De fapt, majoritatea bolilor infecțioase noi provin de la animalele sălbatice. Schimbările climatice nu fac decât să accelereze acest proces, în timp ce viața cotidiană a orașelor și călătoriile internaționale înseamnă că atunci când apar aceste boli, acestea se pot răspândi mai repede.

Majoritatea animalelor poartă o serie de agenți patogeni – bacterii și viruși care pot provoca boli. Pentru a supraviețui și evolua, acești patogeni au nevoie să infecteze cât mai multe „gazde”. Iar „saltul între specii” reprezintă o astfel de modalitate. În funcție de „noutatea” virusului și capacitatea organismului uman de a produce anticorpi (sau a omenirii, în general, de a produce un vaccin), rata deceselor diferă de la o boală la alta.

Bolile se răspândesc mult mai ușor

Sistemele imune ale noii gazde încearcă să omoare agenții patogeni, ceea ce înseamnă că cei doi sunt blocați într-un etern joc evolutiv de a încerca să găsească noi modalități de a se învinge reciproc. De exemplu, aproximativ 10% dintre persoanele infectate au murit în timpul epidemiei de Sars din 2003, comparativ cu sub 0,1% pentru o epidemie de gripă „tipică”.

Schimbările de mediu și climă elimină și modifică habitatul animalelor, schimbă modul în care trăiesc, unde trăiesc și cine mănâncă pe cine. Și modul în care trăiesc oamenii s-a schimbat și – 55% din populația globală trăiește acum în orașe, față de 35% în urmă cu 50 de ani.

Și aceste orașe mai mari oferă noi locuințe pentru animalele sălbatice – șobolani, șoareci, raci, veverițe, vulpi, păsări, șacali, maimuțe – care pot trăi în spațiile verzi precum parcuri și grădini, sau lângă deșeurile pe care oamenii le produc. Adesea, speciile de animale sălbatice au mai mult succes în orașe decât în ​​sălbăticie din cauză că găsesc permanent hrană.

Așadar, bolile se răspândesc mult mai rapid și mai ușor, grație aglomerările urbane și evoluției transportului.

Articole asemanatoare
Thalia
Nepoata Thaliei, actrița Camila Sodi, e suspectă de coronavirus
coronavirus
Persoanele care răspândesc în mod intenționat coronavirusul ar putea fi acuzate de terorism
Evangeline Lilly
Ce actriță refuză să se izoleze la domiciliu în plină pandemie. Explicațiile sale halucinante
măști sanitare
Industria modei și COVID-19. Marile branduri produc acum măști sanitare și echipamente de protecție

Coronavirus: de ce oamenii iau tot mai multe boli grave de la animale

by Andreea Damian   2 min
1