Cei mici așteaptă cu sufletul la gură apariția magicianului. Comentează și își dau coate în camera în care rulează un video cu magieni faimoși ai lumii. În spatele cortinei: surpriză. Nu apare niciun magician, așa cum s-ar fi așteptat toată lumea, ci mai degrabă o zână. E grațioasă, poartă o cămașă renascentistă și un zâmbet cald. E prima femeie și magian și balerină din România și a învățat această artă tocmai în Coreea de Sud. Aceasta a povestit pentru TABU cât de greu este pentru o balerină să fie și magician, dar și care sunt trucurile care îi dau bătai de cap.
Ștefania Bănică e de profesie balerină. A profesat timp de 10 ani la Opera Română. „De la patru ani fac balet. Am terminat Liceul de Coregrafie”, povestește aceasta. Din păcate, la 35 de ani, după ce a născut, a avut un accident. De aici au început și problemele. „Am avut probleme cu spatele și nu am mai putut să profesez. Eu spun tot timpul: ori faci o meserie bine, ori nu o mai faci”, spune balerina.
Șapte ani în Coreea de Sud
În 2000 a plecat cu trupa în Coreea de Sud, unde a petrecut aproape șapte ani. Acolo a făcut de toate. Și pantomimă și balet, dar și actorie. „Un spectacol mixt, care avea din toate câte puțin. Am descoperit magia în Coreea de Sud. Nu cunoșteam magia. Acolo am văzut ce se întâmplă, cum se îmbină spectacolele de la magie, actorie, personaje, poveste, fum, bum, foc, artificii. Totul era extraordinar. Într-un spectacol era tot. Am locuit acolo șapte ani și în luna ianuarie ne întorceam acasă”, povestește Ștefania Bănică, care a precizat că acolo și-a dat seama că actoria și magia sunt complementare.
Teatrul de magie, primul proiect
Când s-a reîntors în țară, Ștefania Bănică, alături de colegii ei, a înființat teatrul de magie. „Când ne-am întors, am înființat Teatrul de Magie cu Emil Drăgan și Andrei Tească. Au fost mai mulți, însă unii au abandonat proiectul. Am venit, am făcut teatrul de magie, dar în continuare eram și balerină la Opera Română. Noi am funcționat foarte mult timp la sala Dalles, dar și la Teatrul Notattara”, a povestit Ștefania Bănică.
Academia de Magie sau terapia prin magie
De câțiva ani funcționează Casa Magiacinului. Ștefania Bănică și-a dedicat viața copiilor. „Aici am îmbinat actoria cu magia și am deschis prima Academia de Magie. Academia de magie este o terapie. Copiii vor să descopere lucruri noi, să intre în comunitate cu alți copii. Nu te prinde un truc, te prinde celălalt. Ne-am inspirat din Coreea de Sud. Părinții cer să fie o îmbinare între magie, actorie, să se deschidă copilul, să spargă gheața, să fie receptivi, să nu mai fie închiși în ei, să fie comunicativi. Și în spectacole toți părinții vor să se ducă copilul pe scenă, să fie voluntari să facă cât mai multe. Munca cu copiii nu mă plictisește niciodată, am răbdare. Un spectacol pentru copii e mai greu decât unul pentru adulți, pentru că copilul întinde degetul și spune „am văzut, acolo l-a ascuns”. Adulții nu spun, te aplaudă. Copilul nu te iartă. Dacă ei văd secretul. În balet dacă cazi, te ridici, mai faci o variație, însă la magie dacă s-a văzut secretul nu mai ai ce să faci. Mai îmi cade câte o floare”, a povestit artista.
Mâinile mici, o problemă atunci când ești magician
Ștefania Bănică este și profesoară de balet în diverse școli. „Nu am abandonat baletul, dar mă pasionează magia”, recunoaște balerina care spune că a fost mai degrabă autodidactă. „Am văzut la unul la altul. Școală de magie nu există, e mai mult o meserie de furat. Vezi la unul la altul, mai pui și tu de la tine și faci și tu un moment. Am o problemă pentru că fiind femeie am mâinile mai mici. Bărbații ascund diverse chestii, dar mă mulez pe situație, fac să-mi fie mie bine. Trucurile cu porumbei îmi sunt cele mai dragi. Eu fac și balet, le îmbin. Mai fac ceva, iar mai scot ceva, depinde ce personaj sunt. Este atuul meu și îl folosesc cât se poate, la un moment dat, când nu o să mă mai ajute corpul, voi face doar magie”, a mai spus Ștefania Bănică.