Home > Agenda > SPECIAL 1 Decembrie: CINE era tanarul impuscat in trenul spre Alba IUlia

SPECIAL 1 Decembrie: CINE era tanarul impuscat in trenul spre Alba IUlia

Era tanar, frumos, o mandrete de barbat! ION ARION, considerat “eroul martir al Unirii”, a fost împuşcat de maghiari într-un tren care ducea, în 30 noiembrie 1918, delegaţi din Cluj la Marea Adunare de la Alba Iulia, el fiind cel care purta steagul tricolor al satului său. Cazul a fost cercetat, dar clasat din lipsa dovezilor.

“Fiecare sat  cu pretenţii a vrut să fie reprezentată la Alba Iulia. În situaţia asta s-a aflat şi satul Agriş din comuna Iara, judeţul Cluj, aflat la graniţa dintre Cluj şi Alba. Agrişenii au trimis o delegaţie de 25 de oameni spre Alba Iulia, care au urcat la Turda în trenul special care mergea spre Alba Iulia. O problemă care s-a pus atunci a fost cine să poarte steagul pe care îl făcuseră fetele din sat, steagul care să îi reprezinte pe agrişeni la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Cel ales a fost Ion Arion, un tânăr care, deşi avea doar 24 de ani, era veteran de război, luptase trei ani în primul război mondial şi era venit acasă cu gradul de caporal”, povesteşte istoricul Tudor Roşu, conform www.mediafax.ro.

Potrivit istoricului, fiecare sat dorea atunci să aibă o delegaţie de care să fie mândră, iar în fruntea acesteia un bărbat “mândru”, care să poarte steagul realizat de fetele şi femeile din comună.

“Ion Arion este descris, potrivit surselor pe care le avem la dispoziţie, ca fiind un tânăr cu un fizic impresionant, înalt şi voinic, chiar cu o statură considerată herculeană. Surse istorice ne spun că Ion Arion a jurat atunci să nu lase steagul din mână decât cu preţul vieţii”, spune Roşu.

situaţia în Transilvania era încă tensionată deoarece războiul nu se încheiase de mult şi trecuseră doar 20 de zile de la semnarea armistiţiului.

De asemenea, pe căile ferate erau mari probleme pentru că erau garnituri de trenuri staţionate sau în mişcare, care ducea în retragere spre Ungaria trupe maghiare şi germane, cu echipamente militare.

“Pe de altă parte, pentru români era o mare sărbătoare şi în timpul deplasării spre Alba Iulia trenurile opreau perioade mai lungi de timp în diferite gări, unde delegaţii coborau cu fanfare şi se prindeau în hora unirii. În tabăra cealaltă, maghiarii sau trupele de husari nu priveau cu ochi buni aceste manifestări de bucurie. La fel s-a întâmplat şi în gara din Teiuş, când trenul în care se afla şi Ion Arion cu delegaţia din Agriş s-a pus în mişcare, a început un foc încrucişat asupra garniturii, din mai multe direcţii de la etajul superior al gării din Teiuş, dar şi dintr-un tren blindat german staţionat. Tirul a însoţit trenul pe o distanţă de doi kilometri de la plecare. În momentul acela, s-a strigat «Avem un mort în tren». Era vorba de Ion Arion, care a fost nimerit de două gloanţe şi a decedat la scurtă vreme”, explică Tudor Roşu.

Potrivit acestuia, trenul a ajuns în aproximativ o oră la Alba Iulia, însă Ion Arion era deja mort.

“Când trenul a ajuns la Alba Iulia, Ion Arion era deja mort, trupul său a fost depus pe catafalc la biserica din cartierul Maieri, în zona gării din Alba Iulia. Ulterior, a fost înmormântat în cimitirul Maieri, la 2 decembrie 1918, după un ceremonial special la care au participat diverse personalităţi ale vremii. Există şi o fotografie realizată de Samoilă Mârza cu sicriul deschis al lui Ion Arion. Cel care a oficiat slujba religioasă a fost Florian Rusan, preotul paroh din Maieri, un preot cunoscut la vremea respectivă, cel care s-a şi îngrijit ulterior de ridicarea monumentului funerar şi de organizarea parastaselor”, afirmă Tudor Roşu.

Asasinarea lui Ion Arion, cercetată de autorităţile maghiare şi române

Istoricul Tudor Roşu afirmă că în cazul uciderii lui Ion Arion a fost deschisă o anchetă, care în primă fază a fost derulată de autorităţile maghiare, mai exact un procuror maghiar de la Cluj-Napoca.

“A fost deschisă o anchetă în acest caz, iar procurorul maghiar nu a dat prea multă atenţie acestui caz, opinând că – deşi nu era loc de opinii într-un astfel de caz – românii au provocat tensiuni şi ei ar fi fost cei care i-au provocat pe maghiari. Astfel, nu a incriminat în niciun fel fapta propriu-zisă”, explică Roşu.

Cazul s-a redeschis mai târziu, în 1919, iar, potrivit acestuia, a existat chiar un suspect, pe numele Iuliu Andrasi, un frânar din Gara Teiuş.

De asemenea, au existat suspiciuni care au planat şi asupra unui căpitan de husari, Gaspar Varadi, care a murit în urma unui schimb de focuri în zona podului de la Mihalţ. Cert este că nu a existat un suspect care să fie demonstrat ca fiind autorul crimei. Oricum, focul a pornit din mai multe direcţii, după toate sursele istorice”, spune Tudor Roşu.

La rândul său, şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Alba, Dana Zecheru, spune că dosarul privind uciderea lui Ion Arion se află în prezent în arhiva instituţiei, fiind preluat de la instanţele judecătoreşti care au cercetat cazul.

“Dosarul legat de uciderea lui Ion Arion, cel considerat martirul Unirii, este deţinut de Arhivele din Alba în fondul Tribunalul Alba. Este un dosar din 1919, dar nu este un dosar care se termină foarte clar (…) Dosarul are aproximativ 80 de file şi cuprinde în primul rând declaraţii ale martorilor, atât în limba română, cât şi în limba maghiară pentru că la un moment dat au existat anchetatori de ambele etnii, dar şi hotărâri atât ale Procuraturii din Cluj, cât şi ale Tribunalului din Alba Iulia. Toate aceste hotărâri nu dau nicio hotărâre definitivă, se constată, cel puţin de către Tribunal, că a existat fapta, dar nu s-au dovedit vinovaţii”, explică Dana Zecheru.

Potrivit acesteia, în dosarul care reuneşte, de fapt, dosare ale mai multor instituţii care au cercetat cazul este vorba şi despre unul dintre membrii Gărzii Maghiare care staţiona în Gara Teiuş şi care a fost şi el cercetat pentru uciderea stegarului Ion Arion.

“Au fost declaraţii ale martorilor, atât dintre cei care au fost de faţă în momentul respectiv, cât şi dintre cei care au aflat de la cei de faţă despre ce s-a întâmplat. Deşi iniţial toate declaraţiile îl prezentau ca şi vinovat pe acel membru al Gărzii Maghiare, Procuratura Regală din Cluj a stabilit că declaraţiile nu sunt foarte concludente şi că nu există dovezi palpabile cum că cineva l-ar fi împuşcat pe românul care venea spre Alba Iulia sau că cineva ar fi tras către trenul care ducea românii spre Alba Iulia, deşi găurile de gloanţe au fost dovezi clare. Nici procuratura română şi instituţiile româneşti care au continuat cercetarea nu au reuşit să stabilească vinovatul, deşi martorii au declarat că la ordinul comandantului Gărzii Maghiare s-a tras către trenul care pornea spre Alba Iulia”, spune Dana Zecheru.

Dosarul uciderii lui Ion Arion cuprinde însemnări şi declaraţii chiar şi din 1920, iar un raport de atunci al Procuraturii Alba Iulia precizează: “În contra inculpatului Iuliu Andrasi ridic acuza pentru crima de asasinare comisă în gara Teiuş, la 30 noiembrie 1918, asupra trenului de persoane care vinea la adunarea naţională Română la Alba Iulia, după vagonul de poştă fiind adăpostit în mai multe rânduri cu intenţiunea precujetată a împuşcat asupra decedatului Ioan când acesta ţinea în mână steagul tricolor românesc, în urma cărei împuşcături a murit subit”.


Articole asemanatoare
Fii de Romania!
CAMPION condamnat pentru uciderea iubitei sale! Galerie FOTO cu victima, topmodel!
O farsă irezistibilă
Un fotograf si-a ucis nevasta pentru ca l-a imbolnavit de SIDA

SPECIAL 1 Decembrie: CINE era tanarul impuscat in trenul spre Alba IUlia

by admin   4 min
2