Identitate
Cheia scrierilor portughezului Fernando Pessoa este alternanța. Pessoa folosește de fiecare dată alt nume pentru propria identitate, rezultând o mulțime de alter ego-uri. Spune despre ele că sunt omonime. Forma e identică, semnificația și esența sunt de fiecare dată altele. În „Cartea neliniștirii”, Editura Humanitas Fiction – o apariție de colecție –, unul dintre cei mulți Pessoa scrie poetic despre melancoliile „sufletului obosit”.
Fantezie
Delicioasă această carte plină de pilde. Mustește de suprarealism și de învățăminte despre iubire, univers, muzică, economie și… agricultură. Toate înglobate în poveștile unor personaje ca Gayk, „singurul civil care poartă pe umărul drept un susținător de armă” și care are „gâtlejul totdeauna supt și moralul foarte ridicat”. Sau Cotadi, a cărui particularitate este că „devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu”. Marca Urmuz. „Pagini bizare cu 15 intervenții de Dan Perjovschi”, Editura Cartier.
Fabulos
Julio Cortázar face o cronică a turbulențelor sociale și politice din anii ’70 într-una dintre cele mai vizionare cărți ale sale: „Cartea lui Manuel”, Editura Polirom. Cortázar creează o lume croită din frânturi de istorie: pagini din ziare, documente, fotografii, adunate într-un album destinat generației viitoare. Un detaliu: filmul „Blow-up” (1967) al lui Michelangelo Antonioni este inspirat din nuvela lui Cortázar, „Funigei”.
Drum
În buna și zbuciumata tradiție a romanului „Pe drum”, Jack Kerouac își exorcizează constant temerile și își confruntă limitele într-un nou parcurs. Asta înseamnă răzvrătire, aventură și o stilistică directă, pe care poetul Dan Sociu o tălmăcește în românește: „Vagabonzii Dharma”, Editura Polirom.
Noir
Misterioasă și lugubră, „Prăbușirea Casei Usher” a lui Edgar Allan Poe, Editura Humanitas Multimedia, e acum numai bună de ascultat în lectura lui George Motoi. E și una dintre cele mai ecranizate bucăți literare, zice Alex Leo Åžerban. De exemplu, ecranizarea lui Roger Corman, din 1960, Vincent Price în rolul lui Roderick Usher.
Mistic
Lionea, personajul principal al romanului „Ceilalți”, trăiește în două lumi: propria viață, populată de întâmplări cu iz capitalist, și propria moarte – simbolizată de călătoria cu un tren. Povestea e condimentată cu scurte și poetice apariții ale unui om-nălucă. Åži plină de pisici negre, care se plimbă agale prin curpinsul ei. Tipic pentru scriitorul Iuri Mamleev, în romanul „Ceilalți”, Editura Curtea Veche.
Bonnie și Clyde
Un îndrumar al celor mai cunoscute povești de dragoste din istorie, fie ea a vieții sau a literaturii: „Cele mai frumoase povești de dragoste întâmplate vreodată”, la Editura Humanitas.