Uneori, aflu despre câte o operaţie estetică – sau mă rog, estetica unui punct din adâncul vaginului nu cred că e ceva relevant. Hai să-i zicem operaţie corectoare. Aşa am aflat că unele femei îşi fac mărire de punct G cu injectare de acid hialuronic, ca să… practic, cred, ca să aibă punctul G mai mare, că altă utilitate nu văd. Şi asta mi-a inspirat o poveste de amor:
Era o sală de aşteptare luminoasă, plăcută, cu ferestre mari, scaune confortabile, măsuţă cu reviste pentru doamne şi boluri de fructe; un loc extrem de paşnic şi de agreabil; nici n-ai fi zis că, la o uşă distanţă, profesioniştii consultă şi identifică fără cruţare părţile inestetice ale anatomiei celui mai delicat loc al femeilor; iar la alte câteva uşi distanţă, diverse mâini dibace şi instrumente chirurgicale cooperează pentru a remodela, a reteza ce e în plus, a completa ce e în minus; pe scurt, pentru a le transforma pe paciente în fericitele posesoare ale unor vagine fizic desăvârşite.
„Rodica, tu aici?”
„Adrian!? Tu… aici?”
Fata care tocmai intrase şi băiatul care stătea de vreo 10 minute la geam, scrutând zarea, se observară şi se recunoscură reciproc.
„Eu sunt doar în calitate de însoţitor”, spuse el. Prietenei mele i-a venit o idee absolut tâmpită, să-şi taie din labiile mici, are impresia că-s dizgraţioase. Nu înţelege că, uneori, frumuseţea constă în diversitate.”
Rodica roşi violent.
„E puţin dubios să-l aud pe fostul meu coleg din generală, cu care ne suflam la teze, cum discută despre labii mari şi labii mici, iartă-mă!”, ripostă ea, uşor tulburată.
„Chiar şi foştii colegi de generală cresc. Paradoxal, nu!?”, îi zâmbi Adrian, cu gura până la urechi. „Mă mir că te simţi jenată tocmai de mine; ţin minte că, în grădiniţă, nu voiai să te joci de-a doctorul decât cu mine.”
„Nu-mi mai amintesc”, dădu Rodica din umeri. „Şi chiar dacă a fost aşa, era ceva complet inocent!”
„Complet inocent”, confirmă Adrian. „Întotdeauna trebuia să fii tu pacienta şi să te consult eu peste tot, invers niciodată!”
„Şi de ce purtăm acum această conversaţie, după vreo 20 de ani în care nu ne-am mai văzut?”, întrebă Rodica, uşor iritată.
„Poate pentru că a ta a fost prima păsărică pe care am văzut-o în viaţa mea”, dădu Adrian din umeri. „Şi e cumva trist că şi păsărica aceea va ajunge sub bisturiu.”
Rodica izbucni în râs.
„Nu, serios. Ce e de tăiat la ea? Din câte-mi amintesc, era foarte frumoasă.”
„La 8 ani, toate păsăricile-s frumoase”, dădu ea din umeri. „Anomaliile apar în timp.”
„Nu-mi spune. Şi ţie ţi-a crescut un clitoris cât Turnul Eiffel?”
„Nu.”
„Labii de tip poale-n brâu?”
„Nu. Problema nu e în exterior.”
Rodica tăcu. Se vedea că îi era greu să vorbească despre asta. Dar vechiul instinct al micuţei paciente reapăru.
„Nu prea… am orgasm vaginal. Şi mă gândeam să-mi fac mărire de punct G.”
„Cum adică mărire de punct G?”
„Uite aşa, se descoperă zona prin pipăire şi se injectează acid hialuronic, să crească.”
„Ce prostie! Senzaţiile provocate de o zonă erogenă n-au nici o legătură cu dimensiunea ei! Uite, eu sunt cel mai modest dotat băiat din sector şi tot am orgasme nimicitoare.”
Rodica începu să râdă. Încă de mică, îi adorase autoironia.
„Pun pariu că eşti perfect capabilă de orgasm vaginal.”
„Da, sigur. Ştii tu mai bine, din exterior, ce-mi provoacă mie plăcere şi ce nu!”, exclamă ea, cu o indignare parţial jucată.
„Pot să aflu şi din interior, dacă vrei”, ridică el o sprânceană, provocator.
Ea roşi şi-i evită privirea.
„Serios, Rodica. Ştiu că pare o propunere frivolă şi, dacă nu aş fi fost eu primul doctor din viaţa ta, chiar ar fi. Dar te-am mângâiat acolo la vârste la care aş fi putut intra la închisoare pentru pedofilie, dacă nu eram şi eu la fel de mic. Deci… nimic nou.”
„Hai până la baie”, cedă ea.