Home > Lifestyle > Să sărbătorim ZIUA COPILULUI cu niște cifre despre ce facem cu el tot restul anului

Să sărbătorim ZIUA COPILULUI cu niște cifre despre ce facem cu el tot restul anului

Să sărbătorim ZIUA COPILULUI dar să știm și niște cifre despre cum stăm cu adevărat în ceea ce privește copiii din mediul rural. Nu au acces la hrană, la medic și nici la educație sexuală. În schimb, copiii îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că a creat natura.

Rata deprivării materiale severe a copiilor din România este de 30,2%. Principalul factor care influențează riscul de sărăcie și excluziune socială a unui copil este reprezentat de veniturile gospodăriei. Din analiza datelor cercetărilor din 2014, 2016 și 2018 se poate observa că salariile reprezintă principala sursă de venit pentru 61% dintre gospodării – deci oamenii muncesc doar că asta nu se vede în suma banilor pe care-i aduc acasă.

Aproximativ  33%  dintre gospodării se află sub pragul de sărăcie, fiind beneficiare de o formă de sprijin social (venit minim garantat și/sau alocație complementară) din cauza veniturilor foarte mici înregistrate. Copiii din România sunt cei mai expuși sărăciei, numărul celor aflați în risc de sărăcie fiind dublu față de Polonia și Slovacia, aproape triplu decât în Cehia, cu 16% mai mare decât în Ungaria și cu aproape 4% mai mare decât în Bulgaria.

Unul din 11 copii se culcă flămând noaptea, 6% dintre copii au doar uneori mâncare suficientă iar 3% nu au niciodată destulă hrană.

Unul din 3 copii nu este bucuros să meargă la şcoală iar unul din 5 este obosit la şcoală pentru că munceşte în gospodărie.

Sănătate: nu au acces la sănătate, nu au acces la apă și toaletă

Unul din 3 copii sub cinci ani nu a efectuat vaccinurile conform schemei de vaccinare iar una din 5 familii nu poate duce copilul la medicul familie.

România este țara europeană cu cele mai puține locuințe dotate cu utilități sanitare. Datele EUROSTAT pentru 2016 indicau că 36,3%  dintre  copiii  din România trăiesc în locuințe fără baie sau duș în interior. 34% dintre copiii între 0-5 ani trăiesc în locuințe fără baie sau duș în interior. În același timp 39,4% dintre copiii din România trăiesc în locuințe fără toaletă în interior.

Și, în condițiile în care toată lumea promovează o natalitate mai mare, România înregistrează un risc mai mare de sărăcie în familiile cu peste trei copii și în cele monoparentale. Însă la școală nu se vorbește despre asta căci. 69% dintre tineri au avut parte de discuții despre pubertate și debutul vieții sexuale. Sursele de informare ale tinerilor aflați în această situație sunt în cea mai mare parte părinții. Un procent de 22% dintre tineri au declarat că nu cunosc nicio măsură de protecție pentru boli cu transmitere sexuală. Iar lipsa educației sexuale poate avea urmări nedorite asupra calității vieții tinerilor, atât prin apariția unor sarcini nedorite la minore, cât și prin posibilitatea îmbolnăvirii acestora. România este una dintre țările europene cu cel mai mare număr de sarcini la minore, respectiv 4,7% din totalul nașterilor din 2016 (EUROSTAT, demo_faeduc). Dintre tinerii chestionați, 11% au declarat că știu printre colege/prietene persoane care sunt gravide sau mame minore.

EDUCAȚIE: rămân cu opt clase din cauza lipsei banilor

Din analiza datelor la întrebarea adresată adulților referitoare la motivele pentru care după finalizarea ciclului gimnazial copiii nu continuă traseul educațional se observă că acestea sunt aproximativ aceleași ca în cazul celor care au abandonat deja școala.

Cel mai important motiv pentru care majoritatea copiilor rămân cu doar opt clase este costul mare al educației (56%). Apoi, se adaugă preferința adolescenților de a lucra pentru a avea un venit (31%). Doar că preferința asta de a lucra este normală dat fiind faptul că… nu au încotro. În cazul gospodăriilor care au tineri între 15 și 18 ani, 96% dintre acestea au declarat că sunt la liceu, 27% au spus că tinerii au un loc de muncă, 55% că muncesc în gospodărie, 17% că lucrează cu ziua, iar 11% că urmează un curs de calificare.

Întrebați care sunt principalele atribute ale unui bun creștin, respondenții tineri au menționat pe primele poziții iubirea de Dumnezeu (84,1%), rugăciunea (54,7%), frecventarea bisericii (30,6%). Întrebați despre modul în care Dumnezeu își exprimă dragostea față de ei, cei mai mulți dintre tineri au  indicat (alegând răspunsurile ce exprimă intensitatea maximă: „foarte mult”), faptul că le „dă sănătate” (79.1%) și „grija  părinților” (77.1%) și prin… natura pe care a creat-o (63,4%).

Concluziile studiului „Bunăstarea copilului din mediul rural” 2018, realizat de Fundația World Vision sunt triste. Găsiți și mai multe aici.

Articole asemanatoare
Un experiment cu Viagra a dus la pierderea a 11 sarcini
Părinții sunt avertizați: SLIME-ul ar putea să fie toxic
Despre universul vloggerilor influenți pe care-i ascultă copiii sau cum YouTube naște miniscandaluri
Melania Trump într-o jachetă cu mesajul “Chiar nu-mi pasă, ție?” în vizită la copiii imigranților

Loading...

Comenteaza acest articol

Să sărbătorim ZIUA COPILULUI cu niște cifre despre ce facem cu el tot restul anului

by Dora Constantinovici   3 min
0