Bucatele gustoase, frumos aranjate pe masă şi în farfurie, preparate cu talent şi fantezie, transformă necesitatea de a ne hrăni trupul într-o satisfacţie a sufletului şi a minţii…
În contextul vieţii moderne clasica dilemă “mănânc ca să trăiesc sau trăiesc ca să mănânc” s-ar putea reformula: “Mănânc ca să trăiesc bine”, pentru că astăzi ştim cu toţii că ceea ce mâncăm se poate întoarce cu multă uşurinţă împotriva noastră. Cele mai frecvente abateri de la regulile sănătăţii se fac în legătură cu alimentaţia: mâncăm prea mult sau prea puţin, nu mai avem ore fixe la masă, mâncăm ce nu trebuie şi cum nu trebuie.
Prânzim nervoşi, discutând “probleme importante” sau chiar certându-ne, urmărind meciuri sau telenovele. Considerăm că aparatul nostru digestiv poate şi trebuie să se adapteze la orice. Aceeaşi uşurinţă condamnabilă o dovedim şi faţă de tulburări considerate banale şi oarecum fireşti: greaţa, constipaţia, durerile abdominale, modificări ale apetitului, etc, îgnorând faptul că acestea pot fi atâtea simptome de suferinţă a organelor digestive.
Există o categorie de boli digestive la acre, doctori şi pacienţi se gândesc foarte rar, chiar dacă din motive diferite: intoleranţele şi agresiunile alimentare.
Sfatul medicului este că, în cazul tulburărilor digestive care se repetă frecvent sau periodic, sau în cazul manifestărilor de tip alergic care par a însoţi indigestia, să vă adresaţi fără întârziere unui medic specialist alergolog.
Acest material a fost preluat din arhiva revistei “Bucătăria pentru toţi”. Mai multe detalii aici.