Amatoare de romane erotice și de povești care au scandalizat lumea, am pus mână pe memoriile lui Casanova în speranță că voi afla all the juicy details despre motivele care au făcut din numele lui un sinonim pentru cuvintele “afemeiat”, “muieratic”, “crai” și “fustangiu”.
Capitolele aveau aproape toate nume de femei, deci la o primă răsfoire părea promițător. Dar cum socoteala de la frunzărire nu se potrivește cu cea de la citire, romanul autobiografic al lui Casanova mi-a servit câteva surprize.
Da, e adevărat că a iubit femeile. Multe femei și dintre cele mai diverse, de toate națiile, culorile și religiile. Însă toate aceste femei, fără nici o excepție aveau două lucruri care îl excitau la maxim: erau nespus de frumoase – despre toate spune că “mai frumoasă ca ea nu s-a văzut niciuna”- și deosebit de inteligente. Dacă aceste două condiții nu erau îndeplinite, pe Casanova nu-l interesau. Åži, contrar părerilor generale, nu ele îi cădeau pradă lui, ci el le cădea pradă lor. Îl subjugau de-a dreptul cu inteligența și frumusețea lor, îl reduceau la instinctele primare și nu o dată a fost nevoit să ticluiască planuri întortocheate pentru a le cuceri și pentru a se elibera de dorința de a le avea, care nu îl lăsa să trăiască.
Deși am aflat cât de erudit a fost Giacomo Casanova, ce fel de dialoguri purta cu Voltaire și alți învățati ai vremii sale, deși m-a impresionat cu puterea lui de seducție, deși m-a uimit cu faptul că nu și-a înfrânat poftele carnale nici măcar cu propria fiică, lucrul care mi-a plăcut cel mai mult a fost lipsa vulgarității. Te aștepți de la asemenea confesiuni să fie presărate cu organe și poziții și detalii de-a dreptul pornografice (judecând după faima pe care o are), dar n-ai să găsești în cartea asta nimic de genul acesta pentru că memoriile sunt de-o finețe și de-un rafinament neașteptat. Au fost pasaje pe care le-am citit de două ori ca să îmi dau seama dacă într-adevăr s-a culcat cu vreo femeie sau nu. Minunat și nota 10 pentru subtilitate.
Acum că m-am luminat în ceea ce-l privește pe marele Casanova, trebuie să-l cercetez mai pe îndelete și pe Don Juan, că cine știe ce surprize mai am și cu el.
Mai multe recenzii pe tomatacuscufita.com