În România, mâncarea nu este servită doar pentru a ne potoli foamea și pentru a ne răsfăța simțurile foamea, ci este considerată şi o lecţie despre cultura prea puţin cunoscută de cei care ajung să viziteze ţara.
Așa încep jurnaliștii de la CNN amplul material despre noua bucătărie românească pe care toată lumea trebui să o încerce. Deși trendul este cel mai puternic în București, acest lucru nu este valabil doar pentru capital, ci și pentru orașe precum Sibiu sau Brașov, iar altele le ajung rapid din urmă, continuă jurnaliștii americani.
La confluența Europei de Sud-Est, mărginită de Marea Neagră și binecuvântată de frumoșii Munți Carpați, România profită de originile sale agrare abundente și se laudă cu ingrediente de sezon în mâncaruri care mai de care mai deosebite. Gastronomia României reflectă multiculturalitatea sa concentrându-se puternic pe tradiție și moștenirea culinară influențată de țările vecine precum și de Imperiul Otoman. De altfel, o mulțime de restaurante din București chiar încearcă „redefinirea și rafinarea mâncărurilor tradiționale”.
În interiorul unei case acoperite de iederă din Bucureștiul istoric, masa are o semnificație cu totul nouă. Noua Bucătărie Românească (New Romanian Cuisine) te provoacă să te joci, să guști și să experimentezi. Totul începe cu un platou de lemn sub forma hărții României, pe care sunt aduse șase farfurii, unul câte unul. Fiecare întruchipează gustul caracteristic al uneia dintre cele șase regiuni ale țării: Muntenia, Transilvania, Oltenia, Banat și Crișana, Dobrogea și Moldova.
Numit simplu „România într-un platou”, o introducere a României culinare în șase acte, ești invitat să ghicești din ce regiune provine fiecare preparat.
Cu nu mai puțin de 11 influențe care au contribuit la mâncarea sa – turcă, maghiară, greacă și slavă fiind cele mai răspândite – bucătăria românească este cunoscută mai ales pentru mâncaărurile bogate în carne, pentru tocane și supe acre, în același timp fiind complimentată de fructele și legumele țăranilor. Cu toate acestea, în ultimii ani, o nouă generație de tineri bucătari care se întorc din străinătate redefinește mâncarea românească. Acest grup pasionat prezintă noua bucătărie românească ca o experiență, prin tehnici noi și printr-o resuscitare a culturii românești.
„Începem să ne pierdem identitatea, uităm să mâncăm mâncărurile cu care am crescut”, a declarat Alexandru Petricean, bucătar șef și proprietarul restaurantului Noua Bucătărie Românească. Ca Alex mai există şi alţi chefi care încearcă să promoveze, la nivel mondial, bucătăria românească. Paul Oppenkamp, un chef olandez care a petrecut 12 ani plimbându-se şi lucrând în toate bucătăriile lumii, a deschis un restaurant în Bucureşti, unde, alături de soţia sa originară din România serveşte preparate moleculare, cu ingrediente de sezon. Meniul său, bazat pe produse de sezon, s-a făcut remacarcat datorită faptului că este servit în porţii mici, pe linguri de lemn.