De la social media până la artă stradală, măștile apar peste tot. Iată câteva imagini din întreaga lume care reflectă ceea ce se întâmplă acum.
O imagine de profil cu gura acoperită îi întâmpină pe vizitatori pe pagina de Instagram a designerului vizual cipriot Hayati Evren. Mash-up artistul a luat un foarfece și lipici virtuale și a suprapus o mască chirurgicală albastră strălucitoare pe o fotografie monocromă. Îndrăznețul artist, care se joacă cu capodopere de aproape un deceniu, este cel mai bine cunoscut pentru meme-ul Corona Lisa, care soarbe o bere Corona printr-o mască de față străpunsă. Meme-ul s-a răspândit de pe social media pe tricouri, genți și căni. Evren i-a pus mască și lui Salvador Dali.
De la izbucnirea pandemiei de Covid-19, masca – emblema pandemiei – a alimentat creativitatea artiștilor din întreaga lume, adoptând multiple forme, de la meme umoristice la declarații serioase. Obligatorie în unele țări, masca este un obiect de controversă: un simbol al cenzurii și al separării, dar și al protecției.
În timp ce social media a fost locul de joacă al artiștilor digitali, cum ar fi Evren, și strada a devenit o galerie pentru mască. Recent, lucrarea lui Banksy inspirată de Girl with a Pearl Earring a primit o mască de protecție. Nu se știe dacă gestul a fost un act de conservare sau bătaia de joc a unui artist de stradă.
În cartierul Pico-Robertson din Los Angeles, artistul Hijack a pictat recent două figuri mascate care fac o dezinfecție. „În astfel de momente, creativitatea ne poate ajuta să facem față unei crize ca cea în care ne aflăm”, spune el pentru BBC Culture. „Piesa în sine este mai mult o observație a stării noastre mentale actuale. Se pare că purtăm un război împotriva unui dușman nevăzut care transmite panică unora dintre noi.”
Ceea ce frapează la masca de față este că nu poți vedea zâmbetele oamenilor. Ne face atenți la ochi, ceea ce îi face cu adevărat expresivi.
Rachel List
Această panică, sugerează fotograful german Marius Sperlich, poate fi uneori oarbă. Sperlich, a cărui lucrare explorează de obicei corpul uman de aproape, are ochii, urechile și gura modelului său acoperite de măști chirurgicale albe într-o fotografie recentă intitulată Isolation. Comentând postarea de pe Instagram, el scrie că „Simțurile noastre au fost restricționate, suntem izolați și temători, incapabili de gânduri raționale”.
În timp ce noile lucrări structurate în jurul meme-ului mască de față s-au multiplicat, piesele existente cu măști au câștigat, de asemenea, un public nou. Masca de față, spune artistul de stradă newyorkez Zabou, a devenit acum parte din viața noastră de zi cu zi. „Reprezintă un instrument de acțiune și protecție – și, uneori, de supraviețuire – împotriva virusului, motiv pentru care măștile pot fi o imagine puternică în acest context.”
În unele cazuri, puterea imaginii cu mască de față i-a aruncat în lumina reflectoarelor pe artiști mai puțin cunoscuți și i-a făcut eroii celor umili. Tom Croft, portretist cu sediul la Oxford, și-a folosit de asemenea abilitățile de artist pentru a recunoaște sacrificiul făcut de personalul medical în timpul crizei. Când pandemia l-a determinat să-și găsească scopul în munca sa, a decis să ofere un portret gratuit primului lucrător NHS pe care l-a contactat.
Masca de față a influențat și designul modei. În aprilie, designerul de modă nigerian și stilistul celebrității Tiannah Toyin Lawani a creat un costum mascat pentru a crește gradul de conștientizare despre virus. Lawani are acum o echipă de croitori care lucrează de la casa ei din Lagos – unde măștile sunt acum obligatorii – realizând măști cu bijuterii din țesături africane pentru vânzare sau donație.
Măștile faciale de casă au fost inspirația din spatele unei serii de fotografii realizate de artistul vizual namibian-german Max Siedentopf în controversatul său serial How To Survive a Deadly Global Virus. Criticate pentru că sunt insensibile și înșelătoare, imaginile i-au îngrozit pe unii și i-au inspirat pe alții.
În Japonia, masca de față a devenit un obiect de uz casnic și și-a găsit drumul în opera complicată a artistului japonez de miniaturi Tatsuya Tanaka, care combină obiecte de zi cu zi de dimensiuni reale cu figuri de 2 cm.
