Stresul și tensiunea emoțională tind să fie asociate cu distresul. Distresul generează un consum de energie foarte mare, fără alte rezultate concrete în afară de epuizare. Dar o formă numită „eustres” poate fi sănătoasă și productivă.
Eustresul, dimpotrivă, este o stare de presiune care ne propulsează către acţiune pentru a ieşi dintr-o situaţie pe care nu ne-o dorim şi a ajunge într-o situaţie dorită. Prin cercetări empirice bine fundamentate, Hans Selye, un endocrinolog canadian, a demonstrat cum eustresul întăreşte sistemul imunitar şi îmbunătăţeşte longevitatea.
Stresul a devenit o caracteristică definitorie a secolului 21, contribuind la criza de sănătate mintală, alimentând un boom în aplicațiile de mindfulness și chiar, a sugerat știința, afectând copiii nenăscuți. Dar nu este întotdeauna răufăcătorul, ci este făcut să fie. Psihologii ne sfătuiesc să luăm cunoștință de faptul că uneori stresul poate fi bun, sănătos și productiv. Acest tip este cunoscut sub numele de „eustres” și fără el, spun experții, viața noastră ar fi plictisitoare și lipsită de sens.
„Există această percepție că stresul este întotdeauna rău pentru creier, dar acest lucru nu este adevărat. Răspunsul tău la stres este crucial pentru supraviețuirea ta. Îți alimentează performanța, este extrem de important pentru vigilență și te pregătește să te adaptezi pentru următorul lucru.”, spune Daniela Kaufer, un neurolog în cadrul Universității din California, Berkeley.
Noțiunea de eustres (prefixul „eu” privine din greaca veche care înseamnă „bine” sau „bun”) are sens intuitiv. „Oamenii pot spune când se simt puțin stresați”, spune Kaufer, „sentimentele asociate cu adrenalina fac treaba să meargă.” Acest lucru ar putea fi însoțit chiar de un impuls, examenele fiind un bun exemplu. Situațiile stresante tind să ne împingă spre performanță. Kaufer a găsit dovezi fiziologice ale puterii eustresului. Echipa ei a comparat activitatea în hipocampus – „o zonă care este implicată în învățare și memorie” – a șobolanilor expuși la stres prelungit față cu cea a oamenilor expuși la stres moderat. La aceștia din urmă s-a declanșat dezvoltarea a doi neuroni. „Acei neuroni sunt apoi activați selectiv și ajută la învățarea pentru următoarea situație stresantă. Așa că performați mai bine în acel moment și atunci sunteți mai bine echipați pentru situațiile viitore stresante”.
Dar asta nu înseamnă că trebuie să trăim numai în stres. Dacă balanța înclină spre distres, efectele pozitive sunt inhibate. Prin urmare, încurajarea mai multor situații stresante, dar care nu reprezintă nici o amenințare serioasă – vorbitul în public, interviurile de angajare – sunt acceptate. Însă un alt motiv cheie pe care trebuie să-l știm cu toții în legătură cu eustresul, spune Richard Stephens, lector principal în psihologie la Universitatea Keele, e faptul că este posibil să transformăm stresul în eustres, considerând situațiile stresante ca provocări pozitive – și obținând beneficiile.
Atunci când simți să nu poți ieși dintr-o situație stresantă, vei observa o scăderea a secreției de oxitocină, hormonul fericirii. În aceste momente ai nevoie de sprijinul celorlalți, dar este foarte important să percepi stresul într-un mod corect. Aici vorbim despre reglarea emoțiilor. „Lucruri precum mindfulness, sau reorganizarea sau evitarea anumitor situații.” Orice alt lucru care ajută la ridicarea stării de spirit este util – exerciții fizice, o alimentație sănătoasă, odihnă suficientă. Puteți folosi ceea ce specialiștii numesc „acceptare emoțională: nu încercați să modificați emoțiile; lăsați-le în pace, sunt acolo pentru un motiv”. „Acesta este modul de a deveni mai rezistent. Obișnuiește-te cu emoțiile tale și învață să trăiești cu ele, decât să încerci să le controlezi în exces”, spune Richard Stephens