Ce s-ar întâmpla dacă am ignora cu toții termenul de valabilitate de pe ambalaje și am consuma mâncarea expirată? Un american a făcut asta timp de un an, fără efecte grave.
În octombrie 2016, Scott Nash, proprietarul unui lanț de magazine din SUA, a vrut să-și facă un smoothie cu iaurt. Era la cabana sa de vacanță din Virginia, iar singurul iaurt pe care-l avea era unui vechi de șase luni. L-a deschis, nu avea mucegai, nu mirosea urât, așa că l-a folosit. „Am băut smoothie-ul și am așteptat. Și nu s-a întâmplat nimic”, a scris bărbatul pe blogul său.
Nash obișnuia să irosească mâncare, dar a început să-și schimbe comportamentul. A băut smântână deși termenul de valabilitate de pe cutie era depășit cu 4 luni, a pus sos pesto vechi de 7 luni jumătate peste paste, a consumat carne tocată de vită expirată de 15 zile, păstrăv afumat al cărui termen expirase în urmă cu trei luni, tortilla veche de un an. Tot nu i s-a întâmplat nimic. Atunci și-a pus mai multe întrebări: oare termenele de valabilitate erau puse greșit? Ar trebui să mâncă hrană expirată? Oare câți oameni ca el mănâncă produse expirate? Bărbatul a ignorat recomandarea „a se consuma înainte de”, pentru că produsele expirate pe care le consuma era într-o stare foarte bună.
Nash subliniază că și produsele nonalimentare – șervețele de bebeluș, pasta de dinți, săpunul, loțiunea de corp – au termene de valabilitate, la fel și cele din borcane și conserve. Iar dacă sunt păstrate în condiții bune – ambalajul nu e umflat, nu curg, ambalajul nu e ruginit – nu vede nicio problemă în a le folosi. „Niciodată nu-ți vor face rău”, spune și un specialist din cadrul Serviciului de siguranță și inspecție al Departamentului Agriculturii al SUA (FSIS). Deși alți specialiști ne recomandă să le aruncăm.
În mod clar, această lipsă de claritate are implicații atât asupra mediului, cât și asupra sănătății populației. Ceea ce nu mâncați va ajunge la coșul de gunoi și probabil că ceva ce veți mânca vă va face rău. Un raport din 2013 arată că americanii aruncă la gunoi 40% din alimente, în mare parte din cauza sistemului de date de expirare, care induce în eroare consumatorul.
Pentru a evita risipa alimentară, ar trebui să ignorăm termenul de valabilitate (dar pe riscul nostru, deoarece ne putem alege cu o intoxicație alimentară) și să consumăm produsul care nu și-a modificat aspectul, mirosul, gustul. În multe cazuri, un produs expirat nu înseamnă obligatoriu un produs stricat, ci doar faptul că producătorul nu mai poate garanta după respectiva dată că produsului nu i-a scăzut calitatea!
Se aplică termen de valabilitate atât produselor de lungă durată (biscuiți, de exemplu), cât și celor proaspete (ouă, pâine, prăjituri). De obicei, oamenii confundă formulările „a se consuma, de preferință, înainte de”, „a se consuma până la” și „expiră la”. Experții recomandă să nu ignorăm niciodată termenele de valabilitate. Agenții patogeni care provoacă intoxicații alimentare – listeria, salmonella, E coli, sunt foarte des întâlniți în produsele gătite necorespunzător sau crude. Deși alimentele ar putea însă să arate și să miroasă foarte bine, pot fi de fapt periculoase pentru sănătate.
Sistemul de date de expirare generează confuzie și un munte de deșeuri alimentare. În Uniunea Europeană sunt irosite anual 88 de milioane de tone de alimente, în jur de 20% din totalul alimentelor produse. Statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, adică peste 6.000 de tone pe zi. Mai marii producători de deșeuri alimentare decât noi sunt cetățenii din Marea Britanie, Olanda, Germania, Franța, Polonia sau Belgia. Cei mai mari generatori de deşeuri alimentare, exprimate în kilograme pe cap de locuitor sunt: Olanda, Belgia, Cipru şi Estonia, iar la polul opus cele mai mici sunt Slovenia, Malta şi România. De la 1 februarie 2019 a intrat în vigoare legea privind diminuarea risipei alimentare.
2 comentarii